Ce îmi amintesc eu despre comunism

Jos-capitalismul-520x260Eram foarte mic când a căzut comunismul. Aveam 2 ani și ceva. Cu toate astea, unele din primele amintiri pe care le am sunt de atunci, atât de tare erau marcați ai mei de perioada aia mizerabilă. Îmi amintesc foarte clar cum se întrerupea curentul și cum vorbeau în șoaptă să nu îi asculte cineva prin telefon sau prin microfoane. Îmi amintesc la fel de clar cum îmi făceau baie în lighean, cu apă încălzită la aragaz, pentru că nu mai aveam apă caldă.

Apoi, când am crescut, i-am întrebat, din curiozitate, cum era atunci, pentru că citeam despre perioada aia, aflam de la școală tot felul de lucruri de la ora de Istorie și așa mai departe. Mi-au mai povestit cum mergeau la coadă să ia pâine, lapte, cum trebuia să dai atenții pentru carnea bună, cum pentru ouă te luptai de dimineață pentru loc la rând. Erai urmărit și persecutat dacă aveai alte idei. Nu mai zic de măsluirea producției industriale, de CAP-urile celebre de la țară, de pilele de care aveai nevoie ca să ”rezolvi” orice, chiar orice, neavând alternativa privată.

Dar toate astea le știu pentru că mi s-au povestit. Oare câți din cei care au ieșit în piață și au agitat pancartele antisistem au auzit și înțeles poveștile?

Cum poate cineva să regrete așa ceva, mai ales într-un spațiu din care a început scâteia democrației (Universitate)? Sunt curios ce au de zis cei care chiar au trăit în epoca aia. Nu e normal să vezi într-o țară post-comunistă mesaje de genul ”jos capitalismul”.

Mai mult, cum se vede asta prin ochii unui om care vrea să investească în țara lui, respectiv în ochii unor investitori internaționali sau la Comsia Europeană, în lumea Schengen, respectiv la americani, unde încercăm să scăpăm de vize?

(sursa foto)

BONUS:

Ce este moneda Bitcoin și de ce nu cred în viitorul ei

Nu toată lumea știe ce este un Bitcoin și ce înseamnă rețeaua asta de bani virtuali. Dacă nu exista video-ul de mai jos, făceam eu o descriere a acestui tip de monedă.

Mai multe despre Bitcoin găsiți aici și aici.

Totuși, ce nu spune clipul e că masa monetară e limitată de un algoritm și că primii mineri vor fi făcut bitcoins mult mai ieftini decât cei de azi sau de mâine (are câteva elemente de schemă Ponzi, așa cum recunoaște și Banca Centrală Europeană). Mai mult, faptul că algoritmul e open source înseamnă că orice programator mai deștept poate să umble la setări și să dea peste cap economia bitcoiniană. Deci suferă la capitolul siguranță și încredere.

Apoi e și modul în care se produce un bitcoin. Practic, ca să produci un bitcoin, trebuie să angajezi în sistem o anumită putere de calcul. Această putere de calcul consumă din viața serverului care lucrează, din spațiul unde e stocat, din electricitatea și aerul condiționat din data-center/de acasă fără să producă practic nimic (în afară de niște chei unice – moneda). E foarte dependentă de resursele convenționale – calculatoare, bandă, electricitate pe bază de petrol, gaze. Dacă se scumpește electricitatea, crește și valoarea unui bitcoin. Mai mult, la prăbușirea aurului din primăvară, a sărit și prețul pe bitcoin. Deci moneda nici măcar nu e atât de independentă pe cât ar dori creatorii ei.

Deci întrebarea pe care mi-o pun eu, ca investitor, e: De ce aș băga bani în ceva ce nu produce nimic, e volatil și nu e decuplat de instrumentele tradiționale (petrol, electricitate, gaze naturale)?

Da, e utilă dacă vrei să cumperi droguri și arme de foc sau alte chestii ilegale, în mod anonim, prin Deep Web. But who would do that?

chartbitcoin

 

Chart-ul se găsește aici

Update:

În plus față de ce am scris mai sus, se pare că încep să cedeze și sistemele pe care se tranzacționează pseudo-moneda Bitcoin. Mt. Gox a cauzat pierderi de 300 milioane de dolari deținătorilor de Bitcoin prin tranzacții neautorizate. Din punctul meu de vedere, ăsta e încă un cui în sicriul Bitcoin.

Cum calculezi valoarea unui angajat?

Luna trecută am fost la un curs de Business Model Innovation, unde ne-am concentrat pe segmentări noi, pe Customer Lifetime Value, pe eficientizare și pe creștere, așa că mi-a plăcut întrebarea ridicată de Călin pe blog. Cu toate astea, vreau să discut mai mult despre problema pusă în mijlocul articolului: Cum calculezi valoarea unui angajat.

customer-ltv

Sursa foto

Din ceea ce am citit, discutat cu prieteni/colegi și din experiența mea de lucru, cred că angajații se pot împărți în două: producție/vânzare și suport. Dacă la producție/vânzare e clar (cât profit produce fiecare individ), la suport apar problemele, pentru că nu e corect să distribui profitul la hectar, pe toată lumea, indiferent de cine îl produce. Nu încurajezi performanța și demotivezi oamenii productivi.

În sensul ăsta, pentru angajații din grupul suport propun urmatoarea teorie: Valoarea angajatului suport este dată de totalitatea valorii produse de angajații de la producție/vânzări în timpul economisit prin delegarea activităților suport.

Concret, gândiți-vă cât timp i-ar lua celui mai bun vânzător al vostru sau celui mai performant angajat din producție să își facă singur facturile, justificările, pontajul, contractele, materialele de promovare, campaniile de comunicare, gestionarea furnizorilor și cât timp i-ar rămâne să facă efectiv ceea ce se pricepe. Eu cred că nici jumătate din timp nu i-ar rămâne pentru core-business, pentru că în restul timpului ar face treburi de suport. Lucrul ăsta s-ar reflecta în scăderea veniturilor cu cel puțin 50%, iar firma ar intra în faliment, pentru că personalul suport (care nu produce efectiv venituri) nu consumă niciodată mai mult de 50% din totalul bugetului de salarii (dacă firma are un management ok sau cu excepția companiilor care nu produc încă venit, ci au alt core-business).

Așadar, nu contează dacă lucrezi direct în producție sau ești specialist HR/financiar/comunicare sau administrativ, fiecare activitate se vede în profitul net și valoarea companiei.

Și, ca să răspund la întrebarea ridicată de Călin, cu teoria de mai sus și cu teoria Customer Lifetime Value poți calcula ce e mai scump: să pierzi un angajat sau un client. Eu zic că depinde de angajat și de client.

De ce scade prețul aurului: Dolarul/FED și petrolul

Asta e întrebarea care stă pe buzele multor investitori zilele astea, văzând cu în Iunie aurul a pierdut 14% și a și marcat un trimestru (Q2) de 24% pe minus. Las la o parte toate bălăriile despre analize tehnice, Elliot Wave-uri, nu-știu-câte bottom-uri și emit următoarea teză:

Aurul trebuie să se mențină, în mod istoric, la o medie de 12-14 barrels of oil/ounce. (am fost mai conservator decât alți analiști care au luat 15 ca medie)

Asta înseamnă că astăzi, marja de preț, pe media istorică a raportului aur-petrol, pentru o uncie de aur, ar fi între 1050 USD și 1300 USD/uncie. Prețul de azi al aurului este de 1203 USD/uncie.

Există mai multe voci care cântă prohodul prețului petrolului (30% pe minus până în 2016) de la începutul anului, însă nu o să le citez pe toate, ci o să iau în considerare previziunile FMI-ului. Evident, prețul e controlat de OPEC și nu va fi lăsat să oscileze prea tare, cu toate că a crescut producția SUA în ultimii ani.

51cd86a6dbf3ec56520000fd

 

În condițiile astea, prețul aurului pe termen mediu s-ar duce în intervalul 1040 – 1218 USD/uncie, într-un scenariu în care variabila dolar este stabilă. Cu toate astea, mai sunt câteva lucruri de luat în considerare:

  • toate bunurile tranzacționate depind de evoluția dolarului. Când moneda americană se apreciază, majoritatea bunurilor se depreciază, dacă nu există alți factori determinanți spre creștere. De aici și influența FED-ului și al său program de Quantitative Easing (tiparnția de bani).
  • Germania a cerut de la SUA 312 tone de aur – e al lor și îl vor repatriat. Îl vor primi, se pare, în 7 ani
  • Venezuela a cerut și a primit pe loc 200 tone de aur de la SUA cu câteva luni înainte
  • Banca Indiei (nu se știe din ce motive) a restricționat importurile de aur pentru moment, eliminând din piață unul din marii consumatori (aici)

O primă concluzie ar fi că SUA și băncile țin prețul aurului jos în mod intenționat, ca să poată cumpăra aur ieftin de la investitori panicați care își lichidează portofoliile. Ipoteza de lucru ar fi că prețul e ținut jos în mod artificial (atât la aur, cât și argint), totul pornind de la crahul din perioada scandalului cipriot.

O altă ipoteză de lucru pe aur ar fi că vom repeta scenariul din 1980-1983, când prețul s-a prăbușit pe fondul aprecierii rapide a dolarului, arâtând o corelație inversă puternică între forța dolarului și prețul unciei.

aur

 

În scenariul ăsta, petrolul e relativ redundant. E destul de evident că un USD puternic = Aur slab, se vede asta în crahul 1980-1983 (de la 1700 la 800 în doi ani). Acum indicele USD e la 82, însa dacă FED opreste QE-ul, s-a terminat cu dolarul slab și se poate duce spre 100-110, ceea ce ar indica un preț țintă de 800-900 USD/uncie pentru aur, cel puțin pe termen scurt. Inferența asta susține ipoteza mea în măsura în care și prețul petrolului scade cu 20%, adică undeva puțin peste previziunile FMI-ului.

Timpul o să arate adevărul.

De ce cade bursa inainte de sarbatorile de primavara?

Unii ar zice pentru că se fac corecții, pentru că a crescut cu 30% în primele două luni ale anului. Poate că au dreptate, poate că nu.

Eu zic că scade pentru că oamenii își scot banii din bursă și se pregătesc de ospățul de Paști. După aceea urmează dividendele și picajul din Mai.

Sau aș putea să mă înșel și să fie doar o ”burtă” de primăvară, iar apoi să crească la vară. Dar șansele sunt mici.

Oricum nu o să aflați deznodământul din Social Media pentru că există prea puține păreri exprimate și prea izolate ca să aibă impact.