Boston Consulting Group: Cum vinde brand advocacy-ul

Am citit zilele trecute o cercetare foarte interesantă a Boston Consulting Group care arată o corelație directă și puternică între vânzările și numărul de promotori pe care îi are un brand. E logic să se întâmple asta, pentru că un produs sau un serviciu despre care se vorbește de bine, oferă valoare și experiențe plăcute nu are încotro decât să vândă mai mult. E efectul de undă – vin tot mai mulți care aduc apoi mai mulți și mai mulți și….you get the point.

Chestia asta funcționează la bănci, la mașini, la aprozare, la orice:

Fueling-Growth-New-Exhibit-2_large_tcm80-150594

 

Motivele sunt destul de clare – încredere în scădere în mass-media și publicitate, nevoia de filtrare a miilor de mesaje cu care sunt bombardați zilnic șamd. Mi s-a părut interesant că ei spun că 90% din conversațiile despre branduri se produc offline, nu online, chiar dacă social media crește pe zi ce trece.

BCG vând un indice numit Brand Advocacy Index, cu accent pe comportamentul de consum, care arată două lucruri importante pentru marketeri și CEO: ce convinge o persoană să promoveze un brand și care sunt sursele de influență.

Ce convinge o persoană să promoveze un brand?

Ar putea fi value for money, performanța, designul, relația pe care compania o are cu clienții și cât de repede rezolvă problemele, respectiv cât de frumos se poartă cu clienții. Depinde de industrie, însă din lista asta au descoperit bostonezii că se aleg principalele motive pentru care un client recomandă un brand. Mai mult, ei au observat că o legătură emoțională puternică generează mult mai multe recomandări decât un produs sau un serviciu pur rațional.

Care sunt sursele de influență?

Și non-consumatorii contează în special în industriile de mare valoare și în care se cumpără rar – bijuterii, mașini de lux etc. Acolo contează și câți oameni venerează brandul, aspiră să aibă, chiar dacă nu-și permit, îi respectă și admiră pe cei care au șamd. Știu, ca maneliștii – ceasul de aur de la mână, bemeveul, geanta D&G.

Problema apare și de cealaltă parte, când un brand are mulți hateri. Un hater activ poate converti repede alți nehotărâți în hateri dacă are o poveste relativ credibilă și/sau o experiență proastă cu brandul pe care îl țintește.

Concluziile și utilizările BAI duc în trei direcții destul de previzibile:

  1. Prioritizează și schimbă business-ul acolo unde merge prost
  2. Investește și mai mult în elementele de brand care merg bine
  3. Segmentează corect

Întreg materialul se poate consulta aici, locul de unde am luat și graficul de mai sus.

Concluzia mea este că nu trebuie tăiate bugete, ci trebuie investit cu cap. Dacă nu vorbești și nu încurajezi discuția despre brandul tău, ea va avea loc oricum, însă nu vei putea să o gestionezi.

12 trenduri digitale pentru 2014 și reconcilerea cu 2013

New_Year_wallpapers_Welcome_2014__goodbye_2013_047785_2013 n-a fost cel mai bun an din lume. A fost marcat de creștere destul de artificială în SUA, de erori politice mari în România și de o recunoaștere a înfrângerii metodei austerității din partea FMI. Nici pentru piața de digital nu a fost un an strălucit. Sper că în 2014 o să vedem mișcări mai mari decât în anul care a trecut.

Reconcilierea cu 2013:

Anul trecut spuneam că vom vedea mai des modelul de campanie cu componentă socială. Nu știu de vreun studiu în sensul ăsta, așa că nu-mi dau seama dacă trendul s-a îndeplinit ori ba. Poate știți voi.

Facebook a stagnat și și-a bătut cuie în sicriu cu faptul că paginile de brand nu se mai văd fără advertising. Nici blogurile n-au mai crescut. Totul a fost în ton cu trendul general de stagnare-scădere al pieței de la noi.

Trenduri în online și comunicare integrată pentru 2014:

Nu-i unul, îs mai multe și sunt adunate din toate părțile. Mai jos e o listă cu cele mai importante, din punctul meu de vedere, culese de aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici si aici.

  1. Întoarcerea Emailului – dată în mare parte de moartea engagement-ului pe Facebook. Tot mai mulți marketeri se vor reorienta din nou spre liste de email, spre newslettere și activări prin email.
  2. Video, video, video – din ce în ce mai mult conținut video (scurt). Internetul în loc să schimbe comportamentul utilizatorului, implicându-l, se adaptează și livrează conținut rece – video – similar cu cel primit prin TV. O altă utilizare pentru anul ăsta ar fi video-ul personalizat/personalizabil via email/social media networks.
  3. Content marketing-ul (scurt) n-a murit, abia s-a născut. 78% din șefii de marketing cred că ăsta e viitorul, deci aici vor investi. Mai puțin text, multă imagine și video, multă integrare.
  4. Cloud – cine nu și-a mutat măcar o parte din activitate în cloud în 2013 o să o facă sigur în 2014. Veste bună pentru SaaS-uri.
  5. The rise of mobile – luna trecută, realitatea.net a avut peste 6 milioane de vizite pe mobil. Prin comparație, pe online-ul tradițional au fost doar un pic peste 4 milioane de vizite (conform SATI). Asta spune că din ce în ce mai mulți consumatori folosesc netul pe mobil, de când cu planurile generoase de date de la toți operatorii.
  6. Securitatea datelor personale – din ce în ce mai mulți oameni dau din ce în ce mai puține date personale și sunt îngrijorație de cine și ce face cu adresele lor de email, conturile de Facebook, cu numerele de telefon sau adresele de acasă, locurile de muncă, pasiunile și studiile pe care le-au declarat pe net. Chestia asta e foarte importantă și pentru marketeri. Va trebui să fim foarte atenți ce date cerem și să le selectăm pe cele de care avem cu adevărat nevoie.
  7. Integrarea puternică între TV și online – toate studiile din ultima vreme arată că utilizatorii de smartphone-uri, tablete și laptopuri se uită la televizor în timp ce stau pe net => oportunitate pentru marketeri și pentru campanii de acțiune rapidă și simpă TV to online/mobile.
  8. GPS marketing – livrăm oferte targetate geografic în 2014, pentru că acum avem și mai multe device-uri care oferă date despre locul geografic în care se află potențialul client. Creepy? Poate. Util? Sigur.
  9. Internet of things – imprimate 3D, case inteligente, Google Glass, iWatch, toate vor începe să fie oportunități de marketing în 2014, nu doar curiozități (bine, mai mult mai încolo, 2016-2017, în România).
  10. Vom vedea din ce în ce mai des Social ads – integrate cu Google Plus, cu Facebook, cu Twitter.
  11. Drone – la evenimente, la concerte, în zone industriale, drone peste tot, unele din ele transmițând video și audio în timp real.
  12. e-Shopping non-stop – vrei să cumperi de pe tabletă ceva la 3 dimineața? Poți. Vrei să cumperi de la birou, de pe smartphone? Acum se poate. Cine nu e gata pentru tipul ăsta de comerț, ar trebui să își refacă site-ul acum.

Rămâne în continuare valabil gamification-ul din 2012, dar și campaniile cu componentă socială din 2013. Să înceapă 2014, zic.

(sursa foto)

Trend pentru 2014 – mobile rich media

Am citit azi un articol despre creșterea consumului de trafic pe mobil în SUA și în lume cu câte peste 70%. Dacă primii consumă acum peste 1 GB, în lume media e încă pe la 240 MB pe cap de abonat/cartelat.

In the United States, consumers used an average of 1.2 gigabytes a month over cellular networks this year, up from 690 megabytes a month in 2012 (…). Worldwide, the average consumption was 240 megabytes a month this year, up from 140 megabytes last year.

Dacă va fi o mișcare majoră la anul, aceea va fi orientarea din ce în ce mai clar, focusat și profesionist către reclamele și campaniile pe mobile și nu doar prin Facebook sau Google. Poate vom vedea și niște proiecte speciale interesante cu click-to-call, click-to-email sau click-to-download, nu doar site-uri de mobil.

Revin și cu reconcilierea cu 2013 și alte trenduri pe 2014. #comingsoon

Slide:ology – câteva idei pentru o prezentare mai bună

Am citit acum ceva vreme o carte foarte bună pentru prezentări: „Slide: ology” de Nancy Duarte

Tot atunci mi-am și notat câteva idei, însă am dat din nou peste ele abia acum, când făceam curățenia de final de an pe laptop și am zis că ar fi mai util să le pun pe blog, unde vă puteți bucura și voi de ele, dar le pot găsi și eu mai ușor.

“We’ve become the tools of our tools” – Thoreau. Technology is just a tool, what matters is how you use it in your strategy and tactics.

Deci Powerpoint-ul, Prezi-ul sau alte softuri de prezentare nu-s esența, ci suportul prezentării. Nimic nou până aici.

+75 words is a Document. 50 words is a Teleprompter

Asta apropo de slide-urile încărcate pe care le-am tot văzut la evenimentele autohtone. Repetăm lecțiile până se aude la toată lumea.

Time needed to prepare for a presentation (30 slides) – 30-95 hours. Use word-mapping to get out of the cliché/cheesy metaphor trap. Sketch complete ideas, not just images.

Bine de știut pentru când planifici pregătirea pentru prezentare.

Use grids to arrange – 3, 4 5 columns, Fibonacci

101

Aranjarea în pagină dă bătăi de cap.

Backgrounds should never compete with content. Dark backgrounds are formal, white are informal. Use industry color pallets – from industrial pictures (mining, for example).

Prezentările reflectă brandul, nu culoarea preferată a prezentatorului.

3 second rule for slides/content

Nu, nu e aia când scapi pe jos mâncarea. Nu s-a înțeles în 3 secunde mesajul? Păi cam asta a fost, refă slide-ul.

Research font personality – Georgia, Times New Roman, Arial, Tahoma, Verdana. Validate font size – if the screen is 15 inch, measure 39 cm from the screen and try to read.

Large words + images = love

Use photographic families, don’t mix cheesy ones. Use natural analogies – bouncing ball, moving traffic, bicycle movement. Create scenes, not slides – like prezi

Right and down are the best animations.

Deci atenție la fonturi, la fotografii și la animații. Less is more și unitatea compozițională e obligatorie.

Reduce (highlight keywords, replace them with images where possible), record (one’s self), repeat (rehears)

A presentation is like a visit to a new building – the journey through the vestibule, atrium, rooms, back to the atrium, then vestibule and the big outdoor picture. The ideal visit is made up of no more than 10 slides in 20 minutes with a font no smaller than 30 PT.

Tadam. Gata, acum avem încă o rețetă și o listă de tips and tricks pentru o prezentare mai bună.

Tristețea onlineului românesc

Azi a fost plin internetul local de articole și postări pe Facebook despre PR stunt-ul celor de la F64.

Nu comentez decizia lor de a anunța faptul că o să fie cumpărați de Moș Crăciun (o idee simpatică, altfel, dar se pare că nu în piața de la noi), ci modul în care au reacționat câțiva dintre oamenii cu audiență din online:

  • nu s-au ferit să arunce cu noroi
  • au folosit simboluri vulgare (ex.: pozele cu f**k you)

Cam așa se face dintr-o piață mică una și mai mică. Și, culmea, era o campanie socială:

Prin această acțiune compania a comunicat faptul că în luna decembrie F64 devine Magazinul lui Moș Crăciun și își propune sa aducă zâmbete pe toate chipurile. Astfel, toți clienții și nu numai, sunt așteptați în magazinul F64 din B-dul Unirii nr. 45, pentru a dona haine și jucării pentru copiii defavorizați din zonele greu accesibile. Împreună cu Radu Tudoroiu, echipa F64 va organiza o caravana offroad care va livra aceste daruri în preajma Crăciunulu

#succes în 2014 🙂

Facebook nu moare, Facebook se transformă

facebook-is-dead1

Update: Context internațional – Facebook a recunoscut că scade interacțiunea organică.

Ieri, Zelist a publicat un material aparent îngrijorător pentru experții social media și digital de pe plaiurile mioritice. Facebook nu mai livrează interacțiune cu fanii pentru branduri/pagini decât în cazul în care bagi bani în publicitate. De aici și până la articole care prevestesc mutarea bugetelor de pe Facebook nu a fost decât un pas.

Nu cred că Facebook va dispărea din mediaplan, însă cred că se va schimba abordarea față de campanii. Cât timp românii petrec o mare parte din zi pe Facebook, advertiserii vor băga bani în reclamă.

E cam ca povestea cu Google Ads – stă publicul țintă pe Google? Da. Băgăm bani în promovare? Da.

Direcțiile pe care vor putea merge advertiserii pe Facebook vor fi:

  • achiziția de date de contact – login with Facebook (mail, nume, poză)
  • viralizare de conținut extern(share, like, comment pentru video, poză, link spre blog/site de campanie)
  • punct de customer support – ai o problemă, dă-ne mesaj pe Fan Page

Sau pot să facă exact ce făceau până acum cu costuri mai mari pentru rezultate comparabile.

Dar Facebook mai are mult de cules din lumea bugetelor de media.

(sursa foto)

Festivalul Brazilor de Crăciun 2013 – brazi pentru educație #FBC2013

festivalul brazilor badge 2013 (1)Mesaj de la Salvați Copiii România. Nu mă implic prea des în campanii sociale, însă de data asta sunt în asentimentul faptului că ăia micii merită o șansă pentru un viitor mai bun. 

Pe 5 decembrie va avea loc o licitație la Radisson Blu, în București, cu ocazia Festivalului Brazilor de Crăciun.

Comitetul de organizare compus din Amalia Năstase (Manager Eventures), Andreea Raicu, Andi Moisescu (Realizator TV), Corina Bârlădeanu (Manager 2activePR), Ioana Iordache (General Manager, Leo Burnett), Liviu Sfrija (Director General Terrabisco), Tereza Munteanu (Managing Partner Wunderman), Gabriela Alexandrescu (Președinte Executiv Salvați Copiii România),  precum și sponsori, invitați și parteneri vor licita pentru brazii creați de Doina Levintza, Wilhelmina Arz & Camera de Comerţ şi Industrie Romania-Japonia, Hamid Nicola Katrib & Galeriile Noblesse, Lena Criveanu, Carmen Ormenișan, Stephan Pelger, Mădălina Dorobanţu, Mirela Diaconu, Malvina Cervenschi, Alexandru Ghilduș, Anca Lungu, Ramona Filip, Iris Şerban, Rhea Costa, Ego Men’s Fashion Concept,  Bucharest Design Center, Corina Vlădescu & Fundaţia Dumbrava Minunată, DIZAINAR, Laura8, ZENYA Atelier & Friends, Agatha Blanck & Bucharest Shopping & Bonpoint.

Ei au creat brazi din sticlă, bijuterii sau opere de artă clasice, însă toţi brazii trebuie să își găsească un nou proprietar și să aducă zâmbete pe chipurile copiilor din mediile sociale defavorizate. Anul ăsta se strâng fonduri pentru continuarea programelor care ajută la solidificarea bazelor educaţionale ale viitorului profesional al copiilor.

Cam așa arată unul din brazi (via The Public Advisors):

1460273_381046055363938_1729502849_n

În cele 12 ediții de până acum, Festivalul Brazilor de Crăciun a strâns 2.669.100 euro, care au fost investiţi în suport educaţional pentru 16.200 de copii. Salvaţi Copiii, în colaborare cu şcoli generale din majoritatea regiunilor ţării, a organizat programe educaţionale ce constau în: 42 de grădiniţe de vară, 32 de centre de tip A Doua Şansă şi 37 de programe Școală după Şcoală.

Și au avut și efecte foarte bune: peste 95% dintre copiii beneficiari au fost înscrişi în clasa I sau la clasa pregătitoare, 86% dintre copii au promovat examenele din anul şcolar 2012-2013, iar 20% dintre ei au obţinut şi premii la concursuri şcolare. Pe lângă impactul social pe care aceste programe îl au asupra copiilor, s-a observat şi o creştere a interesului părinţilor faţă de educaţia copiilor: 83% dintre părinţi manifestând interes faţă de evoluţia educaţională a copilului şi faţă de participarea la activităţi de consiliere parentală.

#spreadtheword #FBC2013

De ce să faci campanii de comunicare online și pe telefoanele mobile?

Pentru că 55% din români sunt online, iar 70% din orășeni au net. Clienții sunt deja acolo, de aia.

Cel mai interesant procent:

Cele mai folosite dispozitive pentru accesarea Internetului au fost telefonul mobil (61,8%), urmat la distanţă de computerele portabile (47,5%).

 

Datele sunt proaspete, EOY 2013, via Institutul Național de Statistică.

Se caută barmanii români demni de World Class

Ieri am fost la lansarea oficială, în România, a programul de instruire DIAGEO Reserve World Class (cel mai mare program de instruire în domeniul mixologiei din industria) și la startul concursului de mixologie World Class (cea mai importantă competiție pentru barmani la nivel mondial). Au fost instruiți din 2009 și până azi 15.000 de barmani din 50 de țări, ceea ce nu-i lucru puțin.

Pe lângă faptul că am asistat la producția artistică câtorva cocktail-uri interesante (dintre care cel mai cel a fost Smoky Zacapa Manhattan-ul), am zis să încerc să mă recalific drept barman. Poza de mai jos mi-e martor că mi-am dat silința și am produs un cocktail cel puțin decent, pe bază de rom, cu vanilie, lime și portocală.

1459347_472775886164631_1058868601_n

Bine, n-aș fi reușit să îl fac atât de bun dacă nu mă ghida maestrul Aristotelis Papadopoulos. E barman de la 16 ani, are mai bine de 28 de ani de experiență în domeniul mixologiei și a câștigat competiția DIAGEO Reserve WORLD CLASS în 2009.

Dacă eu sunt un profan și un neinițiat, cu siguranță sunt barmani buni în România care vor să se perfecționeze și să se măsoare cu cei mai buni mixologi din lume. Chiar Tellis spunea cum programul WORLD CLASS poate să fie un catalizator pentru carieră prin recunoașterea globală și expunerea internațională.

Deci, barmanii din România se pot  înregistra pe website-ul www.TheReserveBar.ro. Pentru asta, trebuie să completeze un chestionar și să își arate skill-ul printr-un video cu making of al cocktail-urilor ce folosesc exclusiv băuturi din portofoliul DIAGEO Reserve. În urma unei serii de concursuri locale, cel mai bun barman va fi selectat să reprezinte România în finala globală a competiției pentru titlul de Barmanul Anului 2014 DIAGEO Reserve WORLD CLASS.

Cam așa a fost anul trecut:

p.s. Diageo este liderul mondial al producătorilor de băuturi premium, cu o colecție impresionantă de branduri de băuturi alcoolice, de la spirtoase până la bere și categorii de vin. Acestea includ wiskey-urile Johnnie Walker, Crown Royal, JεB, Buchanan’s, Windsor și Bushmills, vodcile Smirnoff, Cîroc și Ketel One, Captain Morgan, Baileys, Tanqueray și Guinness.

Două românisme despre proaspăta iarnă

Nu cred că există început de iarnă fără gherle. Azi am auzit o poveste despre cum comunică angajații de la comandamentul de iarnă, cei pe care i-au anunțat la TV că îi putem întreba despre probleme în trafic, apă, încălzire la numărul 9360. Cineva a avut ghinionul să nu aibă căldură toată noaptea. Numărul de la Deranjamente Termoficare în mod evident nu funcționa, așa că, la prima oră, sună la numitul comandament.

La celălalt capăt răspunde un bărbat plictisit/adormit:

– Alo, da.

– Acesta e numărul comandamentului de iarnă, unde pot să reclam faptul că nu funcționează căldura pe strada X, sectorul Y? N-a mers toată noaptea, a trebuit să dau drumul la aragaz, ca pe vremuri. Nu se poate așa ceva.

– Da, ăsta e. Doamnă, mă uit acum pe B1 TV și zic ceva de probleme în sectoarele 2 și 4 cu o centrală de termoficare, Progresul. Uitați-vă și dvs. pe B1 să aflați care e problema. tot pe tonul plictisit de mai devreme

– Bine, mulțumesc. și închide telefonul siderată.

4103116179_a207c5b6be_z

Păi ziceți și voi, e normal ca un responsabil din comandamentul de iarnă să se informeze de la televizor? Nu trebuia să sune la Progresul să vadă care e problema și apoi să dea un comunicat? Sau să sune fiecare cetățean care a reclamat problema respectivă?

Bonus: Nici cu mediul privat nu ne mândrim. Toată noaptea a fluturat bannerul VODAFONE de la Națiunile Unite, de pe blocul cu Ferarri. Cred că locatari respectivi nu o să îl mai iubească pe Ghiță sau rețeaua roșie dacă nu repară cineva outdoor-ul ăla care ține treaz un bloc întreg.

În altă ordine de idei, bine că a venit iarna, să înceapă sezonul de schi 🙂

(sursa foto)