Incep cu un citat reprezentativ pentru ce se intampla acum in economie: ”Du-te sa produci ceva, inceteaza sa mai faci bani pe vanzarile si cumpararile facute de altii.” – tatal lui Bud Fox
Wall Street e unul dintre filmele despre manipularea informatiei. In postul despre ”Wag the dog”, scriam de efectele manipularii informatiei utilizate in distragerea atentiei de la anumite evenimente ce se doresc ingropate.
De data asta mobilul utilizarii informatiei este profitul. Charlie Sheen – Bud – joaca rolul unui broker cu ambitii de imbogatire rapida, iar Michael Douglas – Gordon – bogatul speculant fara mila si sentimente.
Pe cat de trivial suna, pe atat de bine joaca ambii actori, ilustrand batalia dintre moral si imoral, dintre lacomie si afaceri responsabile. Filmul prezinta tehnici atat de vanzari la inceput, cat si inght-uri asupra stilului de prelevare a informatiilor. Spionajul economic devine litera de lege, iar vanzarile si cumpararile se fac doar sub cunoasterea informatiilor din interior.
Evolutia filmului e una clasica, escaladand de la Buddy, broker mic, la Bud Fox, milionar, in afaceri cu Gordon.Punctul culminant e atins cand Bud amesteca afacerile cu sentimentele, incercand sa salveze comapania aeriana la care lucra tatal lui. Ajunge sa faca totul, provocand-ul pe Gordon prin aducerea in joc a rivalului sau, Wildman.
Filmul se termina foarte moralizator si tipic unui film american, mai ales din 1987, cu Bud ridicat de comisia de arbitraj si anchetat pentru conspiratie la preluarea de companii, vanzari-cumparari pe baza informatiilor privilegiate, spionaj economic si ultima scena il surprinde intrand in tribunal, dupa ce il aduc parintii cu masina. Tot acolo se pronunta citatul cu care am inceput.
”Wall Street” reprezinta una din cele mai bune intruziuni in adancurile mecanismelor capitaliste, dezvaluie stilul in care capitalul circula intr-un mediu in care speculatia e litera de lege in cartea marilor jucatori.
Enjoy!
