Mi-am amintit de Wii acum 1 lună, când Rita se lăuda pe Facebook că a primit unul cadou și deja ne gandeam că nu o să o mai scoată nimeni din casă vreo 2-3 luni. În același timp, am primit o propunere interesantă de la www.evomag.ro, să scriu o recenzie despre Wii. Cei care mă cunosc știu că nu am așa ceva acasă(nu că nu mi-aș dori, ci pentru că am investit toți banii în mașină, laptop și iPhone. E pe listă și ăsta), dar nu m-aș fi angrenat la așa ceva dacă nu aș fi fost în iarnă la Snow Explosion.
În hotelul la care stăteam, la etajul clădirii cu restaurantul, aveam așa-numitul Game Room, unde puteam să ne alegem să ne jucăm pe Nintendo Wii, XBox 360, Playstation 2 și alte jocuri mecanice. Evident că majoritatea timpului pe care l-am petrecut acolo a fost la Wii, pentru că auzisem foarte multe lucruri despre aparat, însă nu mai pusesem mâna pe nici unul până atunci.
M-am jucat destul de mult pe Wii Sports: tenis, bowling și baseball. Cred că, dincolo de orice poveste a jocului, mi-a rămas cel mai bine în minte stilul în care am jucat – atât de aproape de realitate încât a doua zi am avut febră musculară și de la Wii (pe lângă febra musculară de pe pârtie). O altă chestie care mi-a plăcut foarte mult a fost navigarea prin meniu, care se face cu telecomanda principală, pe care o îndrepți în direcția în care vrei să se miște cursorul. Durează un pic până te prinzi cât de repede să te miști, dar e foarte fun după.
Se poate juca și de unul singur Continue reading Cum te dai prin casa cu Wii