Nu merita sa dispari din online

sursa foto si alte cateva idei

Era o vreme când lumea se înghesuia să fie online, cât mai sus în Google, cât mai multe five-uri pe Hi5, cât mai mulți Friends pe Facebook, etc. De ceva vreme încoace, de când câțiva utilizatori au început să se prindă că intimitatea e din ce în ce mai redusă din cauza expansivității pe rețelele sociale, a apărut o nouă mișcare. Există o serie de oameni care ar vrea să dispară complet de pe internet, să nu mai poată fi găsiți sub nicio formă cu ajutorul motoarelor de căutare.

Normal, când există cerere, a apărut și oferta, adică o serie de site-uri care fac exact asta – le dai userul și parola de la contul tău de social media şi programul se ocupă de ştergerea tuturor urmelor tale din respectiva reţea socială. Cei de la revista Capital au numit-o ”sinucidere online asistată”, un termen un pic cam deplasat din punctul meu de vedere. Ideea articolului este interesantă, însă nu mi-a plăcut deloc modul tragic și teatral în care e tratată problema asta.

Nu cred că oamenii care decid să își șteargă exitența online o fac pentru că sunt dezamăgiți că nu pot schimba lumea prin cauzele de pe Facebook sau că cineva face mișto de ei pe Twitter(vezi #pintica și #haded). Cred că cineva vrea să își șteargă prezența online atunci când s-a săturat să afle lumea de el pe internet, dintr-un motiv sau altul. Cel mai adesea, oamenii care doresc să țină lucrurile departe de ochii lumii vor recurge la mișcarea asta. Totuși, unele urme sunt greu de eliminat, chiar dacă ai șters tot ce îți aparținea în online – există prietenii tăi, care dețin poze, articole, notițe ce menționează numele tău. De tipul ăsta de urme scapi prin 2 metode – metoda cu vorbitul frumos și cerut eliminarea pozei/articolului/mențiunii și metoda ”report” despre poză/notiță/articol.

Până la urmă cred că e o mișcare proastă, pentru că pierzi legătura cu oamenii care nu sunt aproape de tine. Internetul e făut să ne ajute săținem legătură cu cât mai mulți oameni și, din fericire, ne lasă selectăm ce și cui arătăm. Iau ca exemplu Facebook, despre a cărui politică de intimitate am scris mai demult pe maibun.ro – vă recomand să o citiți, ca o continuare a acestui articol.

Bottom line-ul este – nu merită să îți ștergi conturile de Facebook, Twitter, Blogger, WordPress, MySpace, Hi5, etc. Mai bine le parolezi/restricționezi 😀

update: a scris si Radu Panciuc despre asta – aici