Schimbare in Baia Mare


Azi am facut turul orasului oarecum obligat de circumstante – am facut din nou pe taximetristul pt toata lumea si am fost la cumparaturi, ultimele inainte sa plec diseara.

Am vazut schimbarea cu ochii mei:

La bunici la bloc, au dat faliment 3 alimentare, s-a deschis un aprozar(da, asa se numeste, APROZAR 🙂 ) si un magazin de second hand. Unul din magazine e in reconstructie, iar singurul neschimbat este barul Desperado din capatul blocului. Pitoresc, nu?

Pe marginea trotuarului era candva locul nostru preferat de stat jos si crapat seminte si povestit/jucat – pe teava de gaz – acum au aparut bancile.

La colt la blocurile de pe Republicii unde am stat, in loc de magazinul alimentar s-a facut cazino.

Mai incolo, langa tipografie, Marinex, care era inainte alimentara, acum vinde facturi si chitantiere.

In locul campului unde jucam fotbal cand eram mici, acum au construit nu una, ci chiar doua biserici, sa nu mai poata omu sa se joace deloc aproape.

In locul ceasului din centru pe delusor unde ne dadeam cu saniile, acum este McDonalds

Pe vremuri ieseam cu biciclete si role, acum parcam 3-4 masini cand ne adunam.

Times have changed.

Locurile s-au schimbat si uneori imi amintesc cat de frumos era acum 10 ani cand nu exista nicio grija, nicio tehnologie, niciun telefon mobil, nu net, nu chestii care sa ma tina in casa.

I miss those days.

Daaaar, daca nu treceau, acum nu aveam blog 🙂

R741 – Bucuresti – Baia Mare

direct din R741 Buc-Baia Mare.

M-am hotarat. E 00:12 in rapidul de baia mare la cuseta nr3, patul de sus, in vagonul 4.

Stau cu asusul meu in brate si scriu un post memorabil. un post din tren.

Pe final de zi totul a decurs relativ normal pana am ajuns in gara, ne-am infundat rapid cu 5 crispy strips de la dragul de KFC si am fugit spre tren, din drum ahatand vreo 2 beri.

Am ajuns de bine de rau la timp la vagon(scrisesem altceva inainte 😉 ), baietii au bagat o tigara si am urcat unii in 30 si ceva ceilalti in 100 si ceva.

Pe peron ne mai intanlniseram fugitiv cu Adina, Dutzu su Ela, toti mergeau acasa, spre ardeal(Arad, Satu Mare, Baia Mare).

Eu si Bogdan ne-am nimerit cu inste relicve(a se citi mos si baba) si cu vreo 2 tinerei cuplati, probabil tot studenti.

Stef, Flef, si Sergiu erau in spate cu inca 2 fete in compartiment.

Langa compartimentul meu, era sora lui Vlad, prietenul lui Naty, – small world, ce sa zic. Stefi a descins intr-o discutie despre probatiune(iar) din care nu au mai iesit pana cand ea nu s-a dus sa se culce probabil epuizata de subiect 🙂

In mijloc, Alina, o prietena din liceu.

All in all, o gramada de lume cunoscuta pe trenul spre Baia Mare.

Dintr-o poveste intr-alta cu toata lumea, observam noi la un moment dat ca tanarul cuplu de la mine din cupeu se pun la un film si ne lasa si noua o portita de vizionare – da, ne-am uitat la film prin geam, ma rog, cel putin o parte din el, pana a adormit prietena tipului cu laptopul si el a trecut la Football Manager. Filmul era despre un tip care daca citea din carti putea da viata personajelor, inlocuind pe cineva din lumea reala cu cineva din carte. Isi inlocuise nevasta din greseala cu niste raufacatori si apoi a pornit in calatorie sa regaseasca cartea in care statea ea ferecata. Pana aici am vazut.

Ne mai avand alte subiecte interesante pe agenda si lumea incepand sa mearga la culcare, pe la 11 am mers in capatul trenului si am jucat Ming, Mang, Mong. Ming Mang Mong e un joc de atentie si viteza fiecare jucator aratand spre cineva intr-o anumita ordine, Mang schimbad ordinea de fiecare data. De obicei se joaca cu o miza, de data asta noi am ales genoflexiuni :)) da. in cam 45 de minute era terminati, cred ca facuseram fecare cam 30-40 de genoflexiuni.

Dupa ce l-am epuizat de tot pe Stef(care a facut mai mereu si cele mai multe), am luat-o spre culcare si am inceput sa scriu postul care se inchieie aici.