Orange Online MeetUp #6 – live blogging
Am ajuns, în ciuda ploii și a taxiurilor îndărătnice, la Orange Online MeetUp, ediția a 6-a, în care vorbim despre utilizatorul român de internet.
| O să îl cunoaștem mai în detaliu, grație unui studiu IAB, pe care o să îl dezbată Sam Berteloot, Managing Partner and Director Panel Management la InSites Consulting, alături de Bogdana Butnar (LinkedIn | Blog), General Manager MRM Worldwide, Orlando Nicoara (LinkedIn | Blog), General Manager Apropo Media, si Ionut Oprea (LinkedIn | Blog), Manager STANDOUT si Director Executiv IAB Romania, cei care vor da ”perspectiva locală”. |
| Gazda noastră e tot Mihai Pricope (LinkedIn | Blog) 🙂 |
Statistic vorbind, pe eșantionul din sală, cică stăm mai puțin pe net. Mihai încearcă să genereze ”user participation”. Acum aruncăm cu cifre prin sală, estimând câți români stau pe net mai mult de 4 ore pe săptămână. Nu le înșir pentru că vine imediat Sam, care ne va povesti cum stă treaba :).
A intrat Sam în scenă și ne face o introducere despre InSites Consulting, compania pe care o reprezintă. Trecem repede la studiu(în 16 țări, 32.000 de oameni, 200 de participanți în comunitate, care au dezvoltat rezultatele) – care se numește MCDC și provine din 17 provocări preluate de la oamenii de marketing.
Avem 5,7 milioane utilizatori de internet(de peste 15 ani), din care 65% sunt sub 35 de ani. Europa e mult mai bătrână pe internet, utilizatorii din UE fiind doar 38% sub 35 ani. 33% au laptopuri in România, 11% intră de pe mobil, stăm destul de bine comparativ cu UE – 55% / 18% laptop, respectiv mobile. 55% din români au început să folosească netul după 2005, iar 92% avem broadband, unde am depășit UE(90%). La wireless stăm prost de tot, doar 20% față de 50% din uniune. Overall, cifrele dau semne bune, pe o piață încă tânără.
Deși 50% din utilizatori au încredere în net, doar 19% au cumpărat ceva online. Situația stă cam la fel și la nivel de online banking – tot 19% folosesc serviciile cel puțin 1 dată pe lună. Totuși, 27% folosesc site-urile de gaming și pariuri online. Și la chat stăm bine de tot, 55% din utilizatori stau pe chat zilnic. Toate cifrele astea sunt influențate de faptul că utilizatorul român e foarte tânăr.
Doar 25% din utilizatorii români cred că e prea multă publicitate pe net, față de 63% la TV și 36% la radio. Media europeană e de 41%, așa că vrem mai multe bannere!
Cred că ăsta e cel mai plin de cifre paragraf de pe blogul ăsta 🙂
49% dintre noi stau pe rețelele sociale, pentru că vor să interacționeaze, să caute informații, să se relaxeze, dar și să caute utilitate(bine, aici întrebarea e ce utilitate găsesc acei 60% care stau pe Hi5, în afară de me marketing).
29% din români verifică profilele altora săptămânal..și cred că n-are sens să dau toate cifrele de aici, pentru că prezentarea va fi online pe blogul Orange Online MeetUp
Totuși e interesant că 9% s-ar plânge pe rețelele sociale noi despre un produs pe care l-au încercat și nu le-a plăcut, față de 46% care se plâng pe forumuri.
70% din utilizatori caută și citesc recenzii despre produsele pe care vor să le cumpere. Dacă scrii de rău despre un produs, ai șanse să convingi destul de mulți oameni să nu îl mai cumpere!
*recomandare de carte – The Conversation Manager de Steven – una din puținele cărți cu hashtag #CM48
Trecem repede prin word of mouth, conversații, creșteri accelerate , folosind exemplele clasice – Facebook și Youtube. Diferența de data asta e să mergi mai departe de observare și implicare, să treci la influențare și generare de WOM.
Advertising s-a metamorfozat în Activare + Conversație , în era digitală, ca suport pentru brand. Discuția s-a dus spre activitățile unui conversation manager și lucrurile la care trebuie să fie atent – creație, reach și atenție.
Exemplu de community building – Harry Potter – pentru theme park au căutat cei mai influenți 7 fani, pe care i-au invitat să încerce parcul și apoi să îl promoveze. Au ajuns la 350 milioane de oameni.
Un alt exemplu – Heinz au vrut să schimbe rețeta(dar s-au răzgândit), iar fanii produsului au reacționat pe Facebook, cumva similar cu New Coke, în anii ’80, cel mai mare #fail de marketing al secolului trecut. Pe de altă parte, Nestle a intervenit brutal în conversațiile pornite de Greenpeace împotriva lor – aici, pe pagina lor de Facebook.
Update: avem acces la prezentarea lui Sam Berteloot, publicată pe blogul Orange Online MeetUp
————————————-
Urmează dezbaterea cu Ionuț, Bogdana și Orlando, cu perspectiva românească asupra cifrelor studiului.
Ionuț: românii folosesc mai bine internetul decât alți utilizatori din Uniunea Europeană
Orlando: Hi5 e trecut la ”others”, lucru pe care el îl consideră o eroare – sunt 4 milioane de utilizatori în România
S-a lansat o mică dezbatere despre reprezentativitatea eșantionului folosit la studiu. Sam ne povestește că datele se bazează pe munca celor de la Forrester. Concluzia lui Sam – e reprezentativ, cu mâna pe inimă. Marja de eroare e de doar 2-5% pe un eșantion de 2000 de oameni, atât cât au participat în România.
Orlando a făcut un calcul simplu – 5,7 milioane de useri, din care 4 milioane in Hi5, nu se corelează cu cei 50% din userii din România prezenți în social media, de care se vorbește în studiu. Dă peste 70%. 🙂
Noroc cu Bogdana, că s-a tăiat discuția, ea neducând nicăieri.
„în România nu există niciun departament sau o divizie strategică, care să se ocupe cu word of mouth.” – Bogdana. Părerea e că word of mouth se întâmplă pur și simplu, necontrolat, ceea ce e greșit. Ca să obții rezultate trebuie să planifici și să integrezi soluții de management al word of mouth. Problema e că nimeni nu știe cum să îl administreze.
Orlando vorbește de forumuri ca primele forme de rețele sociale în România – aici a apărut prima formă de word of mouth, alături de mIRC sau yahoo messenger, în microcomunități.
Percepția față de word of mouth e că e moka și de aceea a ajuns să fie sexy. Bogdana susține în continuare că majoritatea companiilor stau și așteaptă să iasă viralul. Word of moth-ul trebuie planificat și e nevoie să vorbești cu oamenii cheie – vezi campania Burn Shots, cu buget de 1850 Euro. Return-ul a fost de 35.000 Euro la 1850 Euro pe campanie. Dacă ar fi folosit alte metode – costurile ar fi fost mult mai mari.
La sfărșitul zilei din 3000 de branduri la care ești expus zilnic, reții 10, ne spune Sam. A venit o întrebare din public – brandul pe care îl cunoști personal e mult mai probabil să îl promovezi în social media vs. un produs cu care doar te-ai ciocnit. Oarecum de la sine înțeles 😀
Întrebare de la Mihai – care e ingredietul de bază pentru word of mouth?
produsul mișto , din care derivă conversații mișto, ascultare activă, arată că îți pasă de consumator + conversație continuă, interactivă și interesantă. Mulți marketeri nu au timp/chef de așa ceva. Problema e că cifrele vor crește pe online.
Soluția pe care ne-o propune Sam este să ai un buget de 20% pe marketing, cu care să reacționezi la conversații. Conversațiile s-au întâmplat oricum, acum avem acces la ele prin internet, aici stă avantajul social media.
Template pentru companii – încearcă ceva punctual pe social media, apoi întrerup, după care peste 1 – 1,5 ani integreaza social media în strategia lor de marketing pe termen lung.
Orlando: ”Suntem un pic cam rupți în fund” , pe o piață de doar 20 milioane de euro, în total, fără creație, 25, cu creație. Majoritatea campaniilor sunt adaptări ale spoturilor/campaniilor din offline. Companiile trebuie să învețe să gândească online, să vândă online, să converseze online. În .ro trebuie să ne concentrăm pe experiența utilizatorului.
TV este încă ieftin și eficient, de aceea marketingul încă se orientează spre el. În plus, Bogdana susține că situația poate fi ușor comparată cu turismul, vrem să îl facem, dar n-avem șosele. Nu avem infrastructură de marketing online – omul se pierde ușor pe site sau nu se folosesc hook-urile de contact.
Utilizatorul român e tânăr și Internetul românesc a fost încetinit de criză. Asta e concluzia serii.