Divortul client – advertiser

Inițial, când au apărut primele bunuri, nu exista o piață concurențială sau diferențieri între diferitele bunuri. Piața era atomizată, schimburile realizându-se mai ales în cadrul comunității care producea bunurile și mai rar între diversele piețe din anumite regiuni.

Concluzie? Nu exista nevoia de a face publicitate produselor tale, pentru că tu oricum produceai pentru că altfel familia și vecinii tăi ar fi murit de foame, de frig sau de sete – nevoi primare 😉

Cu timpul, au început să se intensifice schimburile între piețe și s-a diversificat atât gama de produse, cât și numărul de tipuri de produse de un anumit tip, fiecare cu caracterisitici ușor diferite.

Rezultă, de aici, apariția publicității care să transmită acele diferențe dintre produse, în așa fel încât cumpărătorul să ia decizia influențat de o diferență sau alta. Începând cu crainici care strigau în piețe nume de produse și jingle-uri, apoi ,odata cu apariția ziarului, prin reclame grafice și mesaje tipărite și culminând cu radio-TV-outdoor-ul secolelor 20-21, companiile au strigat, au îmbiat, au chemat, au uimit cumpărătorii potențiali cu cât de mari și de tari sunt ei, cât de bun e produsul lor, câtă nevoie au ei defapt de el, cum o să le facă viața mai bună.

Pe scurt, publicitatea a fost un flirt și un set de promisiuni, adresate unui public imatur, adolescent, care le-a înghițit destul de ușor.

Dacă ai observat mai sus, n-am vorbit nici măcar o secundă despre relație sau comunicare bilaterală, ci doar de promovare, sloganuri, USP. Din păcate pentru companii, clienții au avut o revelație de maturizare și au început să ceară să comunice și ei înapoi către producătorii de bunuri.

Exemplul de mai sus, asimilat căsătoriei dintre un consumator loial și producătorul de bunuri, ne arată modul în care companiile percep schimbarea de care consumatorii au nevoie. Trăim în era conectării, era relațiilor, era dezbaterilor și a împărtășirii de informații.

Consumatorii au acum nevoie să răspundă la flirt, să verifice promisiunile și să semnaleze problemele care nu se potrivesc cu ceea ce a fost promis, sau, din contră, să laude efectele unui produs și să îl recomande tuturor.

Din păcate, companiile mai întâi caută problema la agențiile de publicitate, merg să le ceară soluții pentru problemele create parțial și de ei, prin stilul megaloman și unilateral de a transmite mesajele către public. Ai văzut și în clipul de mai sus de ce consumatorilor le e din ce în ce mai greu să conecteze cu mesajele publicitare.

În fine, Internetul a adus mediul de comunicare perfect pentru tipul de relație dorit de către clienți, adică unul bilateral. O parte din companii au început să înțeleagă nevoia asta, altele au construit modele de business bazate integral pe interacțiune și recomandări. Folosindu-se de mediile sociale virtuale, acum ei pot intra direct în contact cu clienții, discutând problemele cu ei, cerându-le sugestii, aflându-le nevoile.

Pe Twitter pot afla în timp real nemulțumiri și pot răspunde sugestiilor.
Pe Facebook, pot strânge la un loc fanii produselor, pot discuta cu ei, pot afla care este numărul de oameni care îi susțin, pot să le arate poze și filmări despre companie sau pot construi o comunitate în care să testeze produse noi.
Pe LinkedIn recrutează și discută de modele de business, training-uri, parteneri de afaceri.
iar fiecare rețea socială de nișă oferă alte posibilități de interacțiune – muzică, filme, podcast, link-uri, etc.

Cele mai de succes companii și produse din ziua de azi sunt cele care au înțeles că nu e vorba despre ele, ci e vorba despre consumator, de sentimentele lui, de nevoile lui. Au reușit cei care și-au pus în minte să îi facă fericiți pe consumatorii săi, pentru că un consumator fericit nu numai că va da bani mereu, el va povesti și altora cât de fericit e el și cât de mult îl ajută produsul respectiv să fie fericit. Asta sigur atrage alți posibili consumatori și ciclul se repetă.

E simplu de observat că modelul de mai sus produce profituri uriașe doar printr-o schimbare de atitudine.
Normal ,e nevoie și de un produs de calitate 🙂

Voi vorbiți cu producătorii bunurilor care le cumpărați?

2 thoughts on “Divortul client – advertiser”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *