Out pana pe 3 Octombrie

Salut,

Până pe 3 Octombrie o sa fiu plecat din București, așa că nu pot să vin la evenimente sau întâlniri. Putem povesti însă pe email, telefon sau blog. Desigur, în perioada asta o să scriu mai mult pe blog, așa că stai cu urechile ciulite.

Pe curând!

Nu-ti sterge profilul de Facebook, ai grija ce publici pe el

Guest post scris de Haotik, blogger prahovean de mare angajament. Textul apare în contextul în care oamenii se preocupă din ce în ce mai tare(sau ar trebui) de brandul personal pe internet, mai ales cel de pe Facebook, unde deja sunt peste 3,2 milioane de concetățeni.

Aud tot mai des în ultimul timp de oameni concediaţi din cauza profilului lor de Facebook. Văd multe voci speriate şi tentate să îşi şteargă contul de Facebook de frica pierderii locului de muncă. Nu înţeleg însă de ce nu vorbeşte nimeni despre avantajele contului de Facebook, despre lucrurile care ar putea face diferenţa între tine şi un alt angajat.

Că angajatorii se uită la activitatea ta pe net, nu mai e un secret în ziua de azi. Un angajator serios culege oricât de multe date, poate prin orice instrumente găseşte, despre viitorul angajat în compania lui.

Mesaje pe wall

În primul rând, cred că te-ai prins deja că să înjuri pe orice şi oricine nu face bine nimănui. Însă îţi dai seamă că ar da foarte bine pe wall link-uri către articole interensante pe zonă ta de expertiză. Întrebări din zonă ta de expertiză. Idei din aceeaşi zonă.

Nu cred că un angajator te va da vreodată afară sau nu te-ar angaja, chiar dacă scrii pe wall “mamă ce băuta am tras aseară” dacă pe wall celelalte 10 mesaje conţin lucruri interesante şi care să arate că eşti foarte motivat în dezvoltarea profesională. Dar dacă singurele mesaje puse pe wall odată la două zile sunt de genul celui de mai sus, s-ar putea să ai o problemă. Continue reading Nu-ti sterge profilul de Facebook, ai grija ce publici pe el

Fa-ti curatenie in micul tau univers online

Să zicem că ai intrat pe internet pentru prima dată undeva acum 8-10 ani, când ne distram încă pe dial-up, respectiv pe UTP de 4 kB/s. Pe atunci erau alte site-uri, alte comunități, alte social media, deși încă nu se numeau așa.

Erau conturi de email pe HotMail, era Yahoo!, era Altavista.com, Google nu exista încă, Facebook nici nu ieșise din generală, Twitter era rocket science, nu existau site-uri de videosharing, încă se folosea jpeg-ul codat progresiv, din astea.

Tot pe atunci nici tu nu erai același/aceeași. Continue reading Fa-ti curatenie in micul tau univers online

Cum fac eu blogging

Men had a slightly larger presence on the Inte...
Image via Wikipedia

Am urmărit discuția lansată de Bobby Voicu, după show-ul cu Bogdana de la Radio Lynx, și continuată Cristi Manafu despre modul în care e bine să faci blogging și de ce, dacă ești blogger mic, n-are rost să te agiți și să înjuri bloggerii mari pentru că nu te bagă în seamă.

Prima lecție pe care trebuie să o învețe fiecare blogger este că succesul de peste noapte de care vorbesc toți și și-l doresc durează câțiva ani și necesită multă muncă în spate.

Degeaba cerșești linkuri de la bloggerii mari și te apuci să scrii despre ei, cât timp valoarea pe care o aduci tu cititorilor este tangențială cu zero.

Oamenii  vin pe blogul tău din două motive: ori să se informeze, ori să se destindă/distreze.

Asta-i marea majoritate, că restul vin pentru o combinație de astea două sau pentru că te cunosc personal.

Cum fac eu blogging?

Am început blogging-ul serios de relativ puțin timp.

Din 2009, pe la început. Continue reading Cum fac eu blogging

Iesi afara, criza ordinara! sau Balul Academiei Catavencu 2010

Merci Nic și Simona pentru invitație.

Deși am ajuns mai târziu, deci după decernările de premii(despre care poți să citești aici), tot am avut timp să ne simțim bine împreună.

Ne-am văzut cu lume multă(Twitter și bloggeri), presă, am plimbat ursul prin The Ark și am servit un pișcot, o atenție.

Academicienii erau costumați toți la frac și joben. Noi, restul, am mers casual, că așa se cade, să te îmbraci frumos la baluri.

Poze n-am făcut, dar am văzut la Șuțu, la Minxieee(care a scriiis) și la Zoso.

Verdict: Ne-a plăcut, deși la ora 00:00, precum Cenușăreasa, lumea a început să dispară spre casă.

Zboara, paharule, zboara!

LE: I-am schimbat titlul. Parcă e mai mișto așa.

Unii ar putea zice că m-am apucat de actorie, alţii că n-am ce face în timpul liber.

Eu zic ”no comment” şi te las pe tine să îţi dai seama despre ce e vorba 🙂

Motor…..Acţiune!

Sfaturi pentru mine, cand voi fi parinte

Contextul e de așa natură încât să mă pună să mă gândesc la cât de importantă e educația pe care părinții reușesc să o insufle/inspire copiilor. Dar și cât de important e modul și momentul în care se produce procesul de educație.

Paraziții au o vorbă foarte bună, de ținut minte în sensul ăsta:

Vreau un copil care sa creasca fara sa ma urasca
Pentru lectii de viata din terasa in terasa

Observă cum am evitat verbul a da. Educația nu i-o dai copilului, pentru că nu știe ce să facă cu ea. O să învețe în cel mai bun caz niște reguli/interdicții, pe care le va da cu grație mai departe și copiilor lui. Și ei mai departe, și tot așa.

Educația poți să o privești ca pe un set de raționamente și instrumente prin care copilul învață să ia cele mai bune decizii, cântărind prin argumente, în funcție de fiecare situație în parte.
Continue reading Sfaturi pentru mine, cand voi fi parinte

Una scurta

Uneori e mai bine să îți vezi de treabă și după aia să scrii, alteori îți vine să scrii înainte de treburi.

Ce se întâmplă când nici nu poți să îți vezi de treabă și nici nu poți să scrii?

poza e de aici

M-am intors

Am fost plecat vreo 5 zile din patria-mamă, pe meleaguri otomane, fără net, cu soare, vânt, oameni frumoși și chef de voie bună. Toate bune și frumoase până m-am întors în România și azi am deschis canalele de comunicații.

M-a izbit încă o dată incompetența și inutilitatea celor care, cică, ar trebui să guverneze țara asta.

Au făcut o mare bâlbă, numită procedura de impozitare a drepturilor de autor și a convențiilor civile de prestări servicii, prin care pun pe drumuri și la cozi 500.000 de cetățeni 🙂 Nu o să insist pe subiect, ci te las să cauți pe Google mai multe pe subiect(bine, poți să începi de aici, de aici sau de aici).

În altă ordine de idei, o să povestesc aici, dacă o sa am timp de cozi și taxe, despre cât de bine știu turcii să își vândă marfa și cum e mai important să iei 15 lire decât să pierzi 25 sau cum te pot face niște chelneri să te simți bine într-un local departe de a fi deosebit.

Revin!

*sursa foto

De ce merita sa te porti civilizat pe internet(si nu numai)

Foarte mulţi oameni au impresia că în momentul în care li se dă ocazia să critice/să de într-un om sau într-un proiect, trebuie să o şi facă.

Ei bine, nu cred că respectivii conştientizează că îşi rup atunci orice urmă de colaborare viitoare cu persoana/proeictul/firma + prietenii lor, iar experienţa spune că vor mai exista cel puţin 2-3 ocazii în care se vor mai întâlni. Atunci poate va fi vorba de o sumă mare sau de nişte beneficii foarte faine, la care “gură bogată” nu va mai avea acces.

Contextul e de aşa natură în momentul ăsta încât m-am tot lovit de diverse probleme şi diverşi oameni. Dacă m-aş fi apucat să arunc cu noroi în stânga şi în dreapta, aş fi avut mult de pierdut, pentru că, de bine, de rău, mai vreau să am loc de bunăziua cu diverşii. Asta nu înseamnă că tolerez orice mizerie, din capul locului.

Nu, am altă abordare:

În primul rând nu speli rufele în public – vorbeşti direct cu omul cu care ai problema, respectiv cu un reprezentant al firmei-serviciului respectiv. Aşa ai mult mai multe şanse să rezolvi problema omeneşte şi benefic de ambele părţi. Pur şi simplu nu ajută dacă dai pe Twitter, pe blog sau pe Facebook cât de mizarbil e X sau Z.

Apoi, dincolo de locul în care comunic, vine modul în care aleg să o fac. Amabilitatea are de cele mai multe ori trecere, versus agresivitatea naturală 🙂 E mult mai simplu, la început, să te enervezi şi înjuri. Încearcă să dai argumente, să discuţi civilizat, pentru că, la final, o să fii mult mai câştigat.

Dacă n-ai cu cine, înseamnă că trebuie să schimbi colaboratorul/providerul de serviciu.

E mai simplu să te porţi civilizat.

Articolul ăsta e inspirat din câteva treburi proprii, Simona(contraexemplul ilustrat in articol, LE:adica prostul de internet nu stie sa se poarte, ca să fim bine înţeleşi) şi Zoso(motivul pentru care românii nu prea ştiu să argumenteze).