Genius travel fură aplicația eSKY România

Am scris acum ceva vreme pe Facebook despre o aplicație mișto făcută de eSKY România – Cât de bine cunoști lumea?. Puține aplicații de la noi se ridică la nivelul de complexitate și de calitate a User Experience-ului. Dar cum suntem în România, niște băieți de la Genius Travel s-au gândit că e ok să copieze conceptul și mecanica.

Au executat băieții tot, ca la carte, la nivel de:

  • Concept – aplicație Facebook tip trivia din domeniul călătoriilor și celor conexe (geografie, curiozități, gastronomie, istorie, cultură etc.).
  • Copy (plagiat la limită – atât cât să nu fie identic), cum ar fi numele – „Cât de bine cunoști lumea?” – eSKY.ro vs. „Explorează lumea cu Genius Travel” – sau titlul final obținut de un jucător  – „Maestru Explorator eSKY.ro” vs. „Explorator Genius Travel”.
  •  (ideea de) Mecanism – niveluri cu un număr de fix întrebări de răspuns, titlu obținut atunci când se încheie cu succes un nivel.

Aplicația e replicată doar la nivel superficial. O aplicație așa de complexă cum e „ Cât de bine cunoști lumea?” necesită multă muncă. Probabil că trebuia să iasă ceva la fel, dar fără efort. De exemplu, în spatele aplicației „Cât de bine cunoști lumea?” oricine poate să vadă că există o bază enormă de întrebări, pentru fiecare nivel în parte, plus un sistem special de programare, astfel încât întrebările să nu se repete pentru același jucător.

La plagiatori, există doar 6 întrebări/nivel care sunt afișate la infinit, exact în aceeași ordine.

Adevărata competiție-trivia:

Cât de bine cunoști lumea?

25.11.2013 (live încontinuu de atunci), cu premii săptămânale diferite

  1. Competiție-trivia, cu întrebări din domeniul călătoriilor și celor conexe călătoriilor, cum ar fi geografie, curiozităţi, gastronomie, istorie, cultură etc. 10 niveluri, alcătuite din câte 30 de întrebări, din care sunt necesare 25 de răspunsuri corecte pentru a încheia cu succes un nivel. Provocare: cronometrul de 10 secunde/întrebare, pentru a nu trișa căutând pe internet răspunsurile corecte.
  2. 10 niveluri de parcurs – fiecăruia îi corespunde un titlu (și badge-ul aferent) pe care jucătorii îl obțin dacă încheie un nivel cu succes. Provocarea e de a obține tiltul suprem de „ Maestru Explorator eSKY.ro”. Niveluri și titluri:
  3. Europa turistică;
    titlu&badge: Turist prin Europa
  4. Europa secretă;
    titlu&badge: Călător inițiat
  5. Visul american;
    titlu&badge: Deschizător de drumuri
  6. Fascinația Americilor;
    titlu&badge: Stăpânul Americilor
  7. Drumul mătăsii;
    titlu&badge: Guru-călător
  8. Oceania – ultima frontieră;
    titlu&badge: Explorator global
  9. Safari african;
    titlu&badge: Aventurier-șef
  10. Călătorii culturale;
    titlu&badge: Călător savant
  11. Marile metropole;
    titlu&badge: Călător vizionar
  12. Înconjurul lumii în 5 minute;
    titlu&badge: Maestru Explorator eSKY.ro

Vorba aia, facem succes pe Facebook cu concepte luate cu japca.

Lidl, cum să irosești o activare în metrou?

Mă enervează să văd că un concept așa de mișto să rateze la capitolul ”activare” într-un loc în care mustește de telefoane mobile deștepte, capabile să scaneze QR code-ul ăla blestemat.
photo
Câteva întrebări pentru realizator:

  1. Dacă scrii ”Scanează codul și…” (insert benefit here) te judecă cineva în piața publică? 🙂
  2. Dacă faci codul mai mare (nu se poate scana decât de la câțiva centimetri) e vreo problema?
  3. De ce ar trebui să dau la o parte persoana care stă pe scaun ca să scanez?
  4. De ce trebuie cei care stau pe scaunele de lângă să scaneze codul cu spatele, eventual cerându-și scuze de la colegul de scaun pentru cotul administrat în proces?
  5. De ce trebuie să par un ciudat care face poze oamenilor în metrou pentru că e codul fix lângă fețele lor?

Și câteva sugestii: codul merge pus mai mare, mai sus și cu un call to action lângă. Dacă nu ai obiectiv de activare pe cod, atunci mai bine nu îl pui, cu atât mai mult cu cât îl arunci într-un colț în care doar la 23:00 sau la 6 dimineața se poate scana în voie, când e metroul gol.

#numaizic

Boston Consulting Group: Cum vinde brand advocacy-ul

Am citit zilele trecute o cercetare foarte interesantă a Boston Consulting Group care arată o corelație directă și puternică între vânzările și numărul de promotori pe care îi are un brand. E logic să se întâmple asta, pentru că un produs sau un serviciu despre care se vorbește de bine, oferă valoare și experiențe plăcute nu are încotro decât să vândă mai mult. E efectul de undă – vin tot mai mulți care aduc apoi mai mulți și mai mulți și….you get the point.

Chestia asta funcționează la bănci, la mașini, la aprozare, la orice:

Fueling-Growth-New-Exhibit-2_large_tcm80-150594

 

Motivele sunt destul de clare – încredere în scădere în mass-media și publicitate, nevoia de filtrare a miilor de mesaje cu care sunt bombardați zilnic șamd. Mi s-a părut interesant că ei spun că 90% din conversațiile despre branduri se produc offline, nu online, chiar dacă social media crește pe zi ce trece.

BCG vând un indice numit Brand Advocacy Index, cu accent pe comportamentul de consum, care arată două lucruri importante pentru marketeri și CEO: ce convinge o persoană să promoveze un brand și care sunt sursele de influență.

Ce convinge o persoană să promoveze un brand?

Ar putea fi value for money, performanța, designul, relația pe care compania o are cu clienții și cât de repede rezolvă problemele, respectiv cât de frumos se poartă cu clienții. Depinde de industrie, însă din lista asta au descoperit bostonezii că se aleg principalele motive pentru care un client recomandă un brand. Mai mult, ei au observat că o legătură emoțională puternică generează mult mai multe recomandări decât un produs sau un serviciu pur rațional.

Care sunt sursele de influență?

Și non-consumatorii contează în special în industriile de mare valoare și în care se cumpără rar – bijuterii, mașini de lux etc. Acolo contează și câți oameni venerează brandul, aspiră să aibă, chiar dacă nu-și permit, îi respectă și admiră pe cei care au șamd. Știu, ca maneliștii – ceasul de aur de la mână, bemeveul, geanta D&G.

Problema apare și de cealaltă parte, când un brand are mulți hateri. Un hater activ poate converti repede alți nehotărâți în hateri dacă are o poveste relativ credibilă și/sau o experiență proastă cu brandul pe care îl țintește.

Concluziile și utilizările BAI duc în trei direcții destul de previzibile:

  1. Prioritizează și schimbă business-ul acolo unde merge prost
  2. Investește și mai mult în elementele de brand care merg bine
  3. Segmentează corect

Întreg materialul se poate consulta aici, locul de unde am luat și graficul de mai sus.

Concluzia mea este că nu trebuie tăiate bugete, ci trebuie investit cu cap. Dacă nu vorbești și nu încurajezi discuția despre brandul tău, ea va avea loc oricum, însă nu vei putea să o gestionezi.

Trend pentru 2014 – mobile rich media

Am citit azi un articol despre creșterea consumului de trafic pe mobil în SUA și în lume cu câte peste 70%. Dacă primii consumă acum peste 1 GB, în lume media e încă pe la 240 MB pe cap de abonat/cartelat.

In the United States, consumers used an average of 1.2 gigabytes a month over cellular networks this year, up from 690 megabytes a month in 2012 (…). Worldwide, the average consumption was 240 megabytes a month this year, up from 140 megabytes last year.

Dacă va fi o mișcare majoră la anul, aceea va fi orientarea din ce în ce mai clar, focusat și profesionist către reclamele și campaniile pe mobile și nu doar prin Facebook sau Google. Poate vom vedea și niște proiecte speciale interesante cu click-to-call, click-to-email sau click-to-download, nu doar site-uri de mobil.

Revin și cu reconcilierea cu 2013 și alte trenduri pe 2014. #comingsoon

New Kopel – varza care m-a pus în dificultate

Nu prea mai scriu despre alte tipuri de media, însă macheta din Money Magazine a New Kopel, ăia cu mașinile, m-a pus în dificultate. Dincolo de faptul că au făcut varză prima propoziție, nu pot să îmi dau seama ce vor să zică prin execuția de mai jos (click pentru imagine mare):

New Kopel

Dau premiu un kilogram de varză pentru cea mai bună explicație.

Mistery shopping și în România: faci bani la cumpărături

jobs-logo-apply-nowE criză, lumea nu prea are locuri de muncă, iar tinerii sub 25 de ani sunt cel mai loviți de problema asta. Întrebați orice părinte cu copii mari cât de ok o duc și ei și ai lor. Unii fac internships, alții studiază în continuare, alții protestează anti orice sau pur și simplu se plictisesc acasă.

Am primit un mail săptămâna trecută în care mi se povestea despre jobul de client misterios, treabă care se face pe afară de ani buni și, se pare, există și în România de ceva vreme.

Profilul candidatului pentru client misterios:

Are minim 18 ani, spirit de observație dezvoltat, dacă are o memorie bună, capacitatea de a respecta termenele limită, acces permanent la internet și cunoștințe de bază în utilizarea calculatorului.

Pe scurt, despre mistery shopping:

Mystery shopping-ul a devenit o modalitate care vă poate ajuta să câştigați o suma de bani dacă nu ai un loc de muncă sau de a-ţi rotunji bugetul dacă ai deja un job care îţi oferă puţin timp liber. (…) A fi Client Misterios este o activitate care se poate practica în timpul liber și poate să îți aducă o sumă de bani suplimentară care variază între 35 şi 50 lei pe vizita realizată. Clientul misterios vizitează diverse magazine, joacă rolul unui client real, interesat de achiziția unor produse sau servicii, însă pe parcursul vizitei evaluează angajații, abilitățile lor de vânzare, aspectul interior si exterior al magazinului, etc. După realizarea vizitei, completează un chestionar, oferind informațiile observate in timpul vizitei realizate.

Pentru a obţine mai multe informaţii: 0723 752 490 sau adresa de email: mp (at) phantomshopping (punct) ro

(sursa foto)

Beck’s – Degeaba ai QR code dacă nu merge site-ul

Update: site-ul s-a rezolvat între timp, merge. Singura problemă e că trebuie să dai jos eticheta de pe sticlă ca să poți scana codul, pentru ca e deformat și cititorul nu-l vede (chiar și cu iPhone 5, cu autofocus și la lumină bună).

Aseară am fost în oraș, offline, așa cum îi stă bine unui digitalist. Fără să vrem, am ales un loc de întâlnire unde aveau Beck’s la categoria ”bere relativ ieftină și bună”, drept pentru care masa s-a umplut repede de sticle. Dincolo de faptul că au făcut o campanie interesantă, în care fiecare stică are un design diferit, pe unele modele au plantat și un QR code.

Deși am scris că respectivul tool e cam mort de prin 2011, nu contest faptul că poate să fie util în momentele în care vrei să îmbogățești experiența utilizatorului. Problema e că trebuie să te asiguri că site-ul de mobil funcționează. Altfel ai făcut printurile pe sticlă fix degeaba.

Mai jos aveți capturile, poate vede și agenția că a picat site-ul sau e linkul greșit.

Shortlisted la Digital Communication Awards 2013 cu Rosia Montana

Dacă nici eu nu scriu despre asta, nu știu cine ar trebui să scrie.

Astăzi au fost publicate shortlist-urile la Digital Communication Awards 2013. Au fost înscrise 550 de lucrări și cele mai bune sunt pe linkul ăsta. Sunt și câteva agenții românești acolo, așa că sper să fie câteva premii și pentru ai noștri.

Noi am fost shortlisted la categoria Web Videos, cu producția Roșia Montană – prezent și viitor, zic eu, cel mai avansat video de prezentare pentru un proiect minier în lume. Nu îl laud mai mult acum, aștept să văd dacă și juriul o să fie de acord cu noi.

Dacă nu l-ați văzut încă, el se găsește pe site-ul RMGC (atât în română, cât și în engleză).

rosia montana

Pe categoria asta avem și următorii concurenți: Ritual Cosmetics, Society in Science,  Telefonica Digital și Turkcell.

Om vedea cine iese victorios.

Până una alta, în Septembrie ne uităm spre Berlin pentru rezultate.

N-am văzut mai nimic – inRead videos

La finalul lunii mai, am văzut că Hotnews implementa inRead videos, un tool interesant de publicitate video neintruzivă.

Playerul video se inserează în articol și pornește (fără sunet) dacă cititorul îl are în câmpul vizual. Dacă nu îl are, video-ul se oprește până când intră din nou în zonă vizibiliă. Dacă a fost urmărit complet, dispare.

Exemplu – aici (e American Airlines pe Reuters.com).

Încă n-am văzut la noi vreo campanie de genul ăsta. Sunt curios să văd dacă dă rezultate mai bune decât campaniile de Google Video / Youtube Ads. A încercat cineva din piață așa ceva?

OOH de gheață @ Pasajul Universității, by BBC Knowledge

N-am mai scris de multă vreme despre OOH-uri și alte manifestări ale publicității offline. Astăzi, pe la ora 11, am fost la Universitate, în pasaj, unde BBC Knowledge promovează serialul Frozen Planet, avându-l ca prezentator şi voce pe celebrul Sir David Attenborough, care n-a fost deloc ușor de filmat, deci promite să fie spectaculos, dacă vă plac producțiile de genul ăsta.

Despre Frozen Planet în date:
–          56 de luni de producție
–          2356 de zile de filmări pe teren
–          18 luni de filmări pe mare
–          peste 6 luni pe gheață
–          134 de ore sub gheață
–          10 zile blocați pe gheață
–          1 noapte într-o închisoare rusească
–          4 ore într-o saună cu un elan înghețat
–          38 de câini de sanie
–          22 de bărci
–          12 reni
–          10 atv-uri
–          5 vehicule amfibii
–          1 navă a marinei regale britanice
–          1 tanc rusesc
–          cea mai mică temperatură înregistrată în timpul filmărilor: -50o C
–          cea mai mare viteză a vânturilor înregistrată în timpul filmărilor: 238km/h

 

De pe 3 până pe 12 Iunie, în pasajul Nicolae Bălcescu sunt ecrane și elemente de peisaj Arctic și Antarctic, deci gheață, urși, niște balene și pinguini.

Mi-ar fi plăcut totuși să pună o plăcuță cu informațiile de mai sus lângă OOH și eventual să fi introdus măcar 1-2 elemente interactive în set, ca să aibă omul pe ce să apese sau de ce să tragă, ca să intre mai bine în experiența pe care o promite documentarul, care începe pe 12 Iunie.