România Noului Val – carte, mișcare, proiect de țară, alternativă

Zilele trecute am terminat de citit România Noului Val, proiect la care am contribuit în cadrul campaniei de crowdfunding. O parte din volum e scrisă de persoane cu care am o relație profesională sau personală și cumva marchează un moment important în viață, atunci când cunoscuții tăi încep să scrie în volume de interes strategic pentru țară (chapeau, apropo).

Citez mai jos descrierea cărții (sursa: noulval.ro, tot de acolo e și fotografia):

Volumul reuneste 77 de tineri antreprenori, creativi, inventatori, regizori, voluntari, activisti, tineri diplomati, analisti, consultanti, manageri, ganditori și jurnaliști ce oferă o colecție de viziuni originale de excepție asupra viitorului Romaniei, in contextul revolutiilor culturale globale provocate de tehnologie si de democratizarea cunoasterii. Lucrarea, lansată sub egida Foreign Policy, este un proiect colaborativ inedit. Cartea propune societatii contemporane o incursiune in lumea ideilor inovatoare care stau la baza viitoarei economii globale – lucrarea este împărțită în patru capitole: „Industriile creative. Revoluție cu puterea imaginației”, „Lideri emergenți și leadership românesc în secolul XXI”, „Noua economie a cunoașterii . Antreprenoriatul de a treia generație”, ”Predicțiile Generației Y”.

Nu intru în analiza detaliată a fiecărui capitol, însă un feedback global după ce am citit cartea ar fi că organizarea și integrarea eseurilor în fiecare temă trebuia consolidată pentru că saltul de la cultură la arhitectură și apoi la ONG-uri nu ajută prea mult un cititor neavizat să înțeleagă demersul. În plus, câteva dintre materiale au semănat prea mult cu analize de undergrad sau masterat, citând mult din autori consacrați și oferind prea puțin din experiența personală, pe când altele a mizat prea mult pe o opinie tânără, însă fără un argument puternic și bine definit de experiențe îndelungate pe o temă (acele 10,000 de ore deja parte din mainstream).

Cu toate astea, am rămas plăcut impresionat de faptul că este unul din puținele locuri unde un grup de oameni vorbește deschis despre rețele, socializare controlată și intenționată, respectiv de dezvoltarea unei societăți prin conectarea deliberată a liderilor lor fără a avea iz de securism ceaușist, așa cum din păcate am tot văzut în România ultimilor 25 de ani. Sigur, o parte din autori erau în plină ascensiune în perioada pre Decembristă, însa reformarea și aderarea lor la acest demers nu poate decât să ajute la coeziunea generațiilor.

M-am bucurat să văd o aplecare mare spre diaspora și modul în care și eu, român plecat în străinătate, pot să contribui la indentitatea națională, la cultura și prosperitatea atât at comunității localizate în spațiul românesc, cât și a românilor de pretutindeni (chiar și a celor care cu greu recunosc că sunt români).

Și mai văd un interes coerent pentru democratizarea cunoașterii, monedele digitale, inovația în domeniul energiei, guvernanța digitală și creativitatea, noua direcție în cultură, educația alternativă și transformarea educației prin design, arhitectura deschisă, noua cinematografie, exoeconomia, urbanismul participativ, leadershipul feminin, minorități și rețele, guvernanța corporativă, tehnologiile disruptive, open data, agricultura reinventată, revoluția roboților industriali, explorarea și colonizarea spațiului, comunitățile vulnerabile, gândirea divergentă. Cu toate astea, nu pot să nu remarc faptul că unul din reperele folosite este Roșia Montană și modul în care a mobilizat un număr semnificativ de români, fapt fără precedent dupa Decembrie 89, dar din păcate fără ecou până la momentul publicării acestui articol.

Cartea vine într-un moment de euforie post Noiembrie 2014, cumva potrivită să prelungească raza de speranță văzută de românii care l-au învins pe Ponta și pe Dragnea și pe toți zombii lor prin ore de stat la coada la vot, baterii descarcate pentru postări pe Facebook sau telefoane acasă, la prieteni și rude din țară. Vine într-un moment în care parlamentul țării este folosit drept scut și sabie împotriva justiției dezlățuite și hotărâte să dezvăluie legăturile și afacerile care au ținut România pe loc timp de 25 de ani. Mai e mult de lucru, atât la mentalități, cât și la sistem, nu mai vorbesc de actul de justiție care trebuie să se manifeste asupra multor altor rețele mari și mici care stau și ”sug sângele poporului” ca niște ”bampiri” de-ai lui Caragiale.

Aș vrea să văd mai multe evenimente și mai multă implicare consistentă a autorilor și a rețelelor lor în actuala conversație politică și economică națională, vervă mai multă, voce mai puternică în condamnarea și combaterea sistemului pe care România noului val trebuie să îl înlocuiască. Momentul tăcerii a trecut, e vremea să dialogăm mai mult. Mi-e greu să termin materialul de mai sus pentru că volumul cumva a lăsat demersul neterminat, marchează mai degrabă un început decât o concluzie, un pre-manifest, un exemplu și un ghid versus un postulat intens și clar, cu o direcție unitară. Cred ca aici stă proiectul următor – cum integrarea tuturor demersurilor vârfurilor duce la construcția unei Românii noi, unde există șanse fără noroi și afaceri fără obloane și uneltiri în spatele contractelor.

Proiectul de țară, nu de carte.

Problema e la departamentul de marketing si comunicare

Prima persoană responsabilă de modul în care o companie se promovează online este chiar omul de marketing/comunicare online din companie, cel care dă comandă, aprobă și modifică toate campaniile online pe care compania le derulează. Agențiile sunt, de regulă, executantele deciziilor pe care le ia clientul, cu toate că, în mod normal, ar trebui să ofere analiza și expertiza lor în analiza mediaplanului și în alegerea celor mai bune mixuri de bugete.

Din păcate, in real life, nu se întâmplă întotdeauna așa, iar omul de marketing/comunicare online trebui să fie pregătit să învețe și să ia deciziile bazate pe proprii indicatori și pe propriile analize, pentru că tot el va ajunge să justifice sumele cheltuite și să prezinte rezultatele campaniilor derulate.

Corelația afișare – unic – click – conversie

Știu, sună pompos, însă e un circuit logic pe care trebuie să îl parcurgi în momentul în care monitorizezi și evaluezi evoluția unei campanii online.

Dacă ai milioane de afișări, dar de la unici puțini, cu clickuri puține, iar conversia e aproape zero, atunci trebuie să refaci mediaplanul Continue reading Problema e la departamentul de marketing si comunicare

Miscarea inteligenta a celor de la Creative Monkeyz (Robotzii)

Nu mi-a plăcut niciodată să mă grăbesc cu afirmaţii despre variile schimbări de pe internet. Cazul de faţă a fost cu atât mai bizară şi mai greu de înţeles, cu cât creatorii serialului Robotzii îşi tăiau, aparent, principală sursă de promovare: Youtube.

Decizia lor de acum o săptămâna şi ceva a început să îşi arate justificarea aproape imediat.

Youtube e greu de monetizat în România

Practic nu există o metodă clară, simplă şi profitabilă prin care să faci bani de pe Youtube, dacă filmuleţele tale au peste, să zicem, 1 milion de view, ca în cazul Creative Monkeyz. Raportat la populaţia României şi la nr. de utilizatori de internet de la noi poate părea o cifră mare, însă comparativ cu marile clipuri de pe Youtube sunt de sute de ori mai mici.

Iau că exemplu The Annoying Orange:

Channel Views: 53,583,618
Total Upload Views: 518,104,549
Subscribers: 1,693,758

Mutarea pe canale proprii

Faptul că Robotzii s-au mutat exclusiv pe site-ul creativemonkeyz.com a generat următorul trend: Continue reading Miscarea inteligenta a celor de la Creative Monkeyz (Robotzii)

Cum definesti conceptul de Social Media Branding

Am căutat aseară pe net conceptul de social media branding și am găsit foarte foarte puține referințe despre el, dintre care, evident, niciuna în limba română. Nici nu aveam pretenția de la așa ceva în țara în care concursurile de Like sunt încă prezente pe Facebook sau o campanie online se rezumă la ”îmi fac cont pe Facebook pentru firmă”, fără nicio urmă de strategie de comunicare cu ajutorul social media. Articolul nu e pentru ei.

Totuși, e bine să definesc un concept care completează ceea ce am povestit acum ceva vreme pe blog, despre construirea unei prezențe puternice online prin social media, mai ales în condițiile în care brandurile mari au început să aibă prezențe din ce în ce mai puternice în Social Media. Aici putem începe să vorbim despre branding.

Conceptul de Branding

Înainte să pot intra în subiect, trebuie să clarific puțin pe ce mă bazez atunci când vorbesc despre branding.

Un brand este un nume, semn sau simbol folosit in identificarea produselor sau serviciilor unui producator si utilizate pentru a-l diferentia de competitie.

Un brand este o promisiune. Serviciile si produsele odata identificate transmit o garantie pentru calitate.

Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu sau o companie in mintea consumatorilor.

Social Media Branding

Conceptul de social media branding se referă la experiența pe care compania/organizația/asociația/instituția ta o oferă utilizatorilor de rețele sociale. Continue reading Cum definesti conceptul de Social Media Branding

Statistici LinkedIn pentru Romania

Image representing LinkedIn as depicted in Cru...
Image via CrunchBase

Una din rețelele cele mai enigmatice pentru români este în continuare LinkedIn, deși e mai veche decât Facebook. Am auzit de foarte puțină lume care să folosească intens această rețea de socializare cu profil în principal de business.

Știu recruiteri care o folosesc intens, oameni din departamentele de vânzări, Business Development și, mai nou, cei care își țin CV-ul online. O să scriu cu altă ocazie un mic ghid de utilizare a LinkedIn pentru această ultimă funcție.

De Facebook și de Twitter vorbim de 2 ani de zile și le cam știm datele despre utilizatori – aproape 2 milioane pe Facebook și undeva în jur de 50.000 pe Twitter.

Pe LinkedIn s-au vehiculat de câteva ori cifre – aproximativ 300.000 de mii de utilizatori în România.

Mi se pare important totuși să stabilim ce fel de utilizatori sunt acești 300.000, ca să vedem dacă putem să facem ceva cu ei.
Continue reading Statistici LinkedIn pentru Romania

Portretul antreprenorului roman din online

Cu ocazia NetCamp 2010, de pe 6-8 Decembrie, Evensys a început, încă de luna trecută, un studiu a antreprenorilor online din România.

Cu ocazia asta, am reușit să desenez un portret al antreprenorului român pe internet. Cum arată el?

  • are facultate sau master(peste 60%)
  • e bărbat(82%!)
  • are sub 35 de ani(peste 50%)
  • folosește un PC(88%!)
  • are Smartphone(iPhone, HTC, Nokia, BlackBerry)
  • are cel puțin 2-3 proiecte pe rol…din care nu își asigură toate veniturile
  • se concentrează pe România
  • lucrează singur sau în doi(70%)
  • a început fără bani sau cu investiții proprii
  • generează venituri(din publicitate, 42%), însă nu e pe profit
  • nu prea l-a afectat criza

și e foarte optimist față de 2011!

Continue reading Portretul antreprenorului roman din online

De ce vorbesti de bine despre branduri in Social Media [concluzii]

click pe imaginea din dreapta pentru un grafic

Mi-am amintit că m-am apucat acum vreo 3 săptămâni să pun o întrebare și anume – de ce oamenii vorbesc de bine despre unele branduri prin conturile lor de rețele sociale. Îi mulțumesc lui Cristi pentru ajutorul dat în strângerea de răspunsuri.

Premisa de la care am pornit și pe care am vrut să o verific a fost că utilizatorii de internet care au conturi pe rețelele sociale vor scrie de bine despre un brand în momentul în care ei au o experiență puternic pozitivă cu brandul respectiv. În jurul acestei ipoteze am construit și răspunsurile posibile la întrebare.

Acum, după ce 149 de persoane au bifat cel puțin o variantă de răspuns, am centralizat rezultatele și am obținut confirmarea ipotezei de mai sus.

Primele trei rezultate sunt cele care țin de experiența pozitivă și de calitatea produselor.
Continue reading De ce vorbesti de bine despre branduri in Social Media [concluzii]

N-ai de ce să comentezi pe bloguri [concluzii]

Am pus o întrebare acum vreo 2 săptămâni, care între timp, cu ajutorul cititorilor, s-a transformat în sondaj. Am vrut să ştiu de ce nu comentează lumea pe bloguri în special, însă nu numai. I-am întrebat şi de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare pe care mai au conturi, pentru că, în esenţă, e vorba de acelaşi lucru: reacții.

Mi-a plăcut foarte tare că 63 dintre cititorii mei au răspuns la acest sondaj și m-au ajutat să trag concluzia din titlu:

N-am de ce să comentez, doar așa ca să mă aflu în treabă

52% dintre cei care au răspuns au ales varianta asta. Acum putem să o privim din mai multe perspective, cu implicații diferite pentru modul în care comunici pe blog sau în cadrul conturilor de socializare la care nu ai reacții suficiente.

Continue reading N-ai de ce să comentezi pe bloguri [concluzii]

Cateva cuvinte despre RoFacebook Survey 2010

Am aflat de pe Twitter rezultatele RoFacebook Survey pentru 2010. Din păcate, rezultatele sunt destul de greu de folosit la scară largă, pentru că respondenţii fac parte dintr-un grup social foarte bine definit:

industrii: marketing şi PR
conectaţi social cu Cristian Manafu(fie direct, fie prin conexiuni intermediare)
folosesc activ Twitter(din ultima pagină a studiului, dacă ar fi să aplicăm procentele, ar trebui ca la 1.500.000 de utilizatori de Facebook să avem 1.125.000 de utilizatori de Twitter. Avem doar 33.000, conform Zelist)

Totuşi RoFacebook survey arată comportamentul de consum de Facebook, pentru grupul ţintă de mai sus, ceea ce îi face mai uşor de anticipat şi de implicat în posibile campanii online.

Până la urmă e vorba de oamenii cu prezenţă destul de puternică pe Facebook, peste 30% au mai mult de 500 de prieteni şi aproape jumătate dintre respondenţi folosesc Facebook de aproximativ 2 ani. Acolo sunt trendsetterii.

Acestea mi s-au părut cele mai interesante date din studiu, pe care îl poţi citi pe îndelete mai jos:

Cred că pe viitor, studiul RoFacebook ar trebui făcut doar pe Facebook, cu o reclamă CPC, cu un target bine setat(vârstă, interese, localizare), pe 30 zile, limită de clickuri în conformitate cu eşantionul ales. Detaliile ar asigura un grad mai mare de reprezentativitate.

Ce alte îmbunătăţiri ai mai aduce studiului?

Nu #dezbatere – neanaliza de hashtag

geoana+basescu_b

sursa foto

Îmi trimisese aseara Ioana un tweet – să fac analiza de hashtag la #dezbatere pe Twitter. Asta pentru că nu am participat activ la ea, nu m-am uitat la televizor la dezbatere, nu am citit despre dezbatere pe Twitter, eram într-o ședință mai interesantă decât dezbaterea asta.

Întreadevăr, hashtagul a bătut toate recordurile de audiență pe Twitter, cu cele peste 6500 de mesaje și faptul că #dezbatere a ajuns trending topic pe Twitter. S-au făcut și sondaje, cu twitterimea. S-au înjurat, s-a exclamat, au fost oameni dezamăgiți.

Motivele pentru care nu vreau să fac analiza detaliată a acestu hashtag sunt următoarele:

  1. A fost puternic politizată – nu putea să fie altfel 🙂 Continue reading Nu #dezbatere – neanaliza de hashtag