Noaptea devoratorilor de spectacol ieftin

Am făcut ieri o nouă ieșire, de data asta la ”Noaptea devoratorilor de publicitate”, deși la Patria rula noaptea animațiilor creepy de la Anim’est(unde au mai mers niște prieteni și mi-au zis că a fost genial). N-a fost pe gratis la Sala Polivalentă, am dat 25 de lei pentru privilegiul popular de a fi acolo.

Să nu mă înțelegeți greșit. Nu îmi place să critic, chiar îmi doresc un eveniment de la care să spun ”mi-a plăcut tot”, așa cum a fost la Webstock, acu ceva vreme :). Dar de atunci, am fost martor la niște chestii care nu mi-au plăcut din toate punctele de vedere. Noaptea devoratorilor de publicitate este unul din ele.

Reclamele au fost tari, dar concertul Vama, așteptarea, scaunele, oamenii din jur, atmosfera au stricat evenimentul…

La Noaptea devoratorilor de publicitate am ajuns pe la 8, am intrat în sală și ne-am pus la cozi. Erau deja cozi la toate barurile, pentru că toată lumea din sala aia(câteva mii de oameni) vroia să își cumpere câte ceva de la bar. Erau puține baruri. Am stat cam 15 minute la coadă pentru un suc și o bere. Măcar la Jagermeister nu erau cozi :), așa că am trecut și pe acolo.

Sar peste partea cu fum, plictiseală la început și trec direct la concertul Vama. Pot să spun că a fost unul din cele mai proaste concert la care am fost vreodată. Prin liceu eram fan Vama Veche și ascultam cu plăcere multe piese. Ieri seară le-am auzit distruse de un Chirilă îmbrăcat în cocalar, cu acustice noi, nearmonice, nemelodice. A cântat piese noi, care nu aveau nicio treabă cu melodicitatea. Desigur, fanilor adevărați le-a plăcut, că doar e Chirilă.

Pe lângă gradul de penibilitate al concertului în sine, Chirilă a făcut o mică incursiune în discursuri sociale, de un derizoriu rar. A introdus politica, gunoiul din media, educația copiilor, povești militanto-propagandistice. Stăteam și ne uitam la el, nu ne venea să credem că omul ăsta a venit aici să ne țină lecții de viață. A fost atât de lame încât stăteam pe Twitter și discutam cu cei care mai erau pe acolo cât de nașpa poate să fie.

Chirila a tinut un discurs penibil si a incepit o mel si mai penibila – la noaptea devoratoeilor de pub

deci nu sunt singura care zice că concertul Voma sux! Hai frate k adormim.

ma plictisesc de moarte

etc. etc…

Asta a fost reclama, care mi-a plăcut cel mai mult și m-a făcut să vibrezi. Mi-a plăcut mai ales pentru modul deștept în care e făcută, stil în care au rulat majoritatea reclamelor de după concertul de coșmar de dinainte. Ne-am delectat vreo 2 ore cu reclame din Marea Britanie, Franța, SUA, Ungaria, Bulgaria, unele dintre ele rulând chiar acum la noi în altă formă, ușor modificată.

O altă reclamă care mi-a plăcut mult a fost GM – Get Real – o contra-reclamă la Citroen C4 – ”Tehnologia prinde viață”

– adică, prietene, știe și altceva sau doar dansează? :))

După cele 2 ore am resimțit scaunele neconfortabile și oboseala acumulată din timpul săptămânii. Am plecat spre casă.

O altă chestie pentru care nu mi-a plăcut evenimentul în sine a fost numărul mare de trendinezi și figuranți de acolo, care nu veniseră să vadă reclamele în sine, ci veniseră pentru că era cool să fii acolo. Se urla la fiecare reclamă, era o caterincă proastă. Păcat de eveniment, care altfel ar strânge numai lume de advertising, în căutare de inspirație. În forma lui actuală – cu loung, vip area și alte porcării de genul ăsta, a creat un spațiu perfect pentru toți care vor să se afișeze ca creativi(cacofonie voită).

Am rămas neplăcut impresionat de tot bâlciul ăsta și cred că o să continui demersul „Una pe zi” și să găsesc de unul singur cele mai bune reclame. Mai bine le văd cu prieteni în ”Noaptea Privată a Devoratorilor de Publicitate” – mai cozy, mai puțin haos și mai confortabil 🙂

update: mai multe reclame de la Noapte Devoratorilor găsiți și la Sorin pe blog.