Valoarea mea, valoarea ta

M-am trezit dis de dimineață cititind ultimul articol al lui Sebi(aka Visurât) și am câteva lucruri de adăugat la mica lui lecție despre cum să nu fi prost pe blog, pe gratis, când alții fac bani de pe urma articolelor tale.

Tot despre PR e vorba și despre cum poți să te lași dus de nas într-o negociere camuflată sub o întâlnire de ”să ne cunoaștem mai bine și să ne împrietenim”.

Din păcate, am întâlnit destul de mulți oameni care desconsideră din start puterea blogurilor și valoarea lor(lor le recomand ultimul studiu – BR2009 și un articol de pe blogul meu).

N-au nici cea mai vagă idee cum se întâmplă lucrurile pe un blog, cum de unele bloguri au comentarii, altele nu, unele subiecte au reacții, altele nu. Ei au auzit că bloggerii sunt niște unii care se plictisesc acasă și scriu.

Aici e de fapt problema.

Dacă nu pare că muncești, atunci fă cumva să arăți investiția de timp, bani și energie în blogul tău.

Fii atent și lucrează doar cu oamenii care sunt capabili să îți recunoască valoarea reală(zic reală pentru că poți să cazi în polul opus, în care să vinzi mai mult decât poți duce).

Oamenii care nu vor să recunoască faptul că blogul tău e valoros(comentarii, public țintă, trafic, conversie), automat nu sunt dispuși să dea bani pentru promovarea pe blogul tău.

Dacă ai mai avut campanii pe blog, dă-le exemple.

Dacă nu ai avut și vrei să începi, lucrează cu o agenție care derulează campanii pe bloguri, ca să începi să ai studiile de caz la îndemână.

E mult mai simplu să negociezi când poți spune: ”Da, funcționează pentru că…”

Să zicem că totuși iei un comunicat de presă sau articol de PR de la ceva companie. Nu te apuca să îl publici așa cum e. Restructurează-l, preia informația esențială, scrie pentru cititorii tăi.

Dacă îl lași neatins, creezi un precedent pentru ”Uite, comunicatul ăla l-ai publicat așa. Nu vrei să îl dai și pe al nostru?”

Fii atent la obiectivele pe care le ai tu cu blogul tău. Dacă o propunere se potrivește cu obiectivele alea, n-ai niciun motiv să o refuzi. Dacă nu, atunci adaptarea costă.

Cam asta aveam eu de zi.

Citește aici articolul lui Sebi(lung, dar educativ).

Concluzia: Nu muncești pe gratis, pentru că rămâi de căruță la următoarea împărțire de orice(că nu e vorba doar de bani aici, ci și de invitații, beneficii, produse și alte recompense).