Am fost aseară la film, invitat de Forum Film România, la avanpremiera Prince of Persia. Știu de PoP de pe vremea când aveam un 386 și mă chinuiam să omor Hassasini, ca să pot ajunge la Marele Vizir, care o ținea captivă pe prințesă. Povestea esențialmente nu s-a schimbat prea mult, Hassasinii există și aici, marele Vizir e și el(nu-ți spun cine e, că după aia te prinzi ce se întâmplă în film), însă adaosul la poveste este Pumnalul Timpului, împreună cu Clepsidra, două obiecte mistice, cu ajutorul cărora poți să modifici curgerea timpului. Totul spre satisfacția geek-ului copil din mine.
Acționea filmului în sine e destul de previzibilă, te prinzi destul de ușor cine e bun și cine e rău, iar finalul e american pur 🙂 Din nou, nu spun mai multe, pentru că trebuie să mergi să vezi filmul – e presărat cu acrobații geniale din partea lui Dastan și de elemente grafice foarte bine realizate. Nu mai e ca pe vremuri, când știai că un cascador își riscă viața în lupta cu o cobră, de exemplu, sau într-o săritură mortală, de la înălțime, însă te ține lipit de scaun în câteva momente cheie.
Cred că aș fi insistat un pic pe puterea Clepsidrei și pe modul în care ea schimbă lumea și timpul, extinzând mai mult de final povestea cu furtuna care distruge lumea. Totuși sper să văd extensia asta în partea a 2-a sau a 3-a.(Ați auzit? Mă duc și la 2 și la 3!)
Avanpremiera am împărțit-o cu lume bună, cu bloggeri, actori, artiști și vedete din mass-media(te las să dai exemple, dacă vrei, și eu zic ”Da, a fost” sau ”Not really”). Am stat la cocktail cu ei, am stat la coadă la popcorn cu ei și am ronțăit la unison în sală.
Beat that! 🙂
Well I can never beat that. Merde! si era POP