Am pus o întrebare acum vreo 2 săptămâni, care între timp, cu ajutorul cititorilor, s-a transformat în sondaj. Am vrut să ştiu de ce nu comentează lumea pe bloguri în special, însă nu numai. I-am întrebat şi de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare pe care mai au conturi, pentru că, în esenţă, e vorba de acelaşi lucru: reacții.
Mi-a plăcut foarte tare că 63 dintre cititorii mei au răspuns la acest sondaj și m-au ajutat să trag concluzia din titlu:
N-am de ce să comentez, doar așa ca să mă aflu în treabă
52% dintre cei care au răspuns au ales varianta asta. Acum putem să o privim din mai multe perspective, cu implicații diferite pentru modul în care comunici pe blog sau în cadrul conturilor de socializare la care nu ai reacții suficiente.
În primă fază ești tentat să te gândești că mentalitatea oamenilor și a poporului român e de vină pentru faptul că lumea nu are chef să comenteze pe blog. Și ce faci? Scrii un articol în care te plângi despre asta? O să îi întărâți și mai tare. Până la urmă tu comunici ca să interacționezi și să schimbi ceva. Altfel îți făceai centru de comunicate de presă, în care anunțai și atât.
Dacă vrei să mergi mai departe de un blog personal, în care îți verși bunele și relele, atunci încearcă să modelezi cititorii tăi.
Coincidența a făcut ca astăzi Ionuț să scrie un articol despre entuziasm, lucru care mi-a dat posibilitatea să dau perspectiva asta, a doua, asupra motivului pentru care cititorii de bloguri nu comentează în mod normal.
Nu comentează pentru că n-au de ce, articolul tău nu i-a inspirat sau n-au nicio treabă cu subiectul ăla, dar nici modul în care ai ales să vorbești despre el nu i-a mișcat.
Pune un pic din tine în fiecare articol, arată entuziasmul tău despre subiectul pe care îl publici pe blog. Dacă nu te entuziasmează pe tine propriul tău articol, dacă nu curge atunci când îl scrii, mai bine iei o pauză și cauți alt subiect pentru ziua respectivă. Ai mai mari șanse să scrii ceva entuziasmant.
Revenind la restul răspunsurilor, m-am concentrat pe varianta cu 52% dintre răspunsuri, pentru că dintre celelalte, nici o alta alegere nu a a trecut de 24% din voturi
- Nu te cunosc destul de bine încât să comentez, așa că prefer să citesc (24%, 15 Votes) – falsă problemă, din punctul meu de vedere. se rezolvă cu entuziasmul în articole – fă-ți cititorii să te cunoască prin mesajele pe care le dai
- N-am timp să las comentarii pe bloguri! (22%, 14 Votes) – dacă vrei, îți faci 2 minute să lași un mesaj scurt și interesant, se rezolvă tot prin entuziasm.
- Am dat LIKE, ce mai vrei?! (21%, 13 Votes) – aici nu discut, Bogdana a zis-o cel mai bine
- Au comentat deja alții înaintea mea (21%, 13 Votes) – deci nu mai poți aduce valoare în conversație sau cum?
- Nu vreau să par penibil(ă) dacă zic vreo prostie, așa că mai bine nu zic nimic. (17%, 11 Votes) – dacă ai construit o comunitate mișto și tonul tău nu e condescendent, atunci n-are de unde să apară problema asta.
Restul răspunsurilor au luat prea puține voturi, așa că nu le voi mai menționa.
Concluzia o trage fiecare de aici, cu entuziasm cu tot!
Articolul lui Ionuț despre entuziasmul pe bloguri – aici
Articolul inițial, în care e activ sondajul, dacă vrei să participi – aici
Bravo pentru interes si sondaje 🙂
Uite ca-mi fac timp sa comentez, pt ca mi se pare ca mai e o categorie pe care noi o ignoram. Adica exact acea categorie care comenteaza.
Toate blogurile alea, naspa, cu articole scrise scurt si prost au parte de multe comentarii, scrise la fel de prost, de altfel.
Faza e ca aici ajungem la vechea polemica care exista si in presa scris – traditionala… cu tabloidele. De ce le cumpara lumea si de ce sunt subiecte de discutie temele lor? Pai uite ca asta ii place majoritatii.
Saptamana trecuta am fost la o conf internationala unde au venit profi din strainatate si nu mare mi-a fost mirarea ca si in Germania, care pare tara civilizata, ei au aceeasi problema. Le place scandalul, tabloidele si articolele scurte si pline de “informatii” suculente, senzationale!
Ne place senzatia, ducem lipsa de ea si incercam s-o gasim in gandurile altora.
Deja ma lungesc si n-o sa aiba nimeni vreme sa citeasca ce debitez. Sper ca I made my point, si poate s-o gasi sa comenteze cineva si opinia asta 😉
Ai două variante, fie te tabloidizezi și iei comentarii gârlă, fie îți crești nișa pe care ai intrat, provoci dezbateri, faci sondaje, ridici probleme.
Eu o prefer pe a doua. Mă ajută mai mult decât 20 de comentarii/articol de la oameni cu un coeficient de inteligență(și probabil venit) sub medie.
clar 🙂
eu de aia am si renuntat sa ma mai intreb de ce nu comenteaza lumea. Mi-am facut si eu o impresie si am zis ca mai bine mai putini sau deloc, macar stiu ca n-au ce zice si ca-s de acord.
m-am obisnuit si cu raspunsurile date pe mess, ca da mi-o placut si da ai dreptate… asta e. ne adaptam.
Tine si de perseverenta.
O sa povestesc si eu despre asta.
Mai bine nu renunți și îi stimulezi pe cei care sunt de acord cu tine să și argumenteze