Tag: viitor

McKinsey – două idei despre capital digital

Întâmplarea face ca săptămâna asta să mă documentez pentru cursul de economie de la Executive MBA-ul din Londra pe care îl urmez de 1 an și ceva și să dau peste mai multe informații foarte interesante despre evoluția și trendurile în business ce afectează mediul digital.

De data asta am intrat adânc în rapoartele McKinsey și am punctat următoarele:

  • a crescut interacțiunea cu clienții via mediul digital (împreună cu mediul digital, aș zice, pentru că rata de utilizare crește de la un an la altul), însă nu și interacțiunea cu alți stakeholderi (în special interni) via online
  • companiile folosesc mai multe aplicații pentru gestiunea Big Data. Aș adăuga aici că au nevoie și de executivi buni care să înțeleagă, interpreteze și utilizeze concluziile extrase din big data în business.
  • 30% din companiile participante la studiul McKinsey au integrat un Chief Digital Officer în structura lor. Good to know!
  • Europa e la coadă când e vorba de ponderea investițiilor în inițiativele de business centrate pe digital.

Concluzia raportului pune accentul pe resursa umană, care, așa cum ziceam și în articolul de ieri, e extrem de importantă pentru creșterea impactului pozitiv pe care integrarea digitală o poate aduce. Se caută liderii talentați care știu să gestioneze așteptările.

chief_digital_officer_cool_600

Al doilea material pune problema un pic mai contabilicește – cum se reflectă capitalul digital în valoarea companiei. Dincolo de aspectele ce țin de valoarea companiei și perspectivele unei achiziții, respectiv de partea tradițională a capitalului digital (servere, infrastructură etc.), companiile trebuie să măsoare și să investească în capacitățile intangibile ce țin de partea digitală a business-ului.

Concret, vorbesc despre:

  • the unique designs that engage large numbers of users and improve their digital experiences;
  • the digital capture of user behavior, contributions, and social profiles;
  • the environments that encourage consumers to access products and services;
  • and the intense big-data and analytics capabilities that can guide operations and business growth.
  • new business models for monetizing digital activity, such as patents and processes that can be licensed for royalty income, and the brand equity created through digital engagement.

Challenge-ul aici e pentru CDO sau pentru digital manager să cuantifice toate elementele de mai sus și să le includă împreună cu CFO-ul în activele companiei. Discuția se duce în funcție de impactul de profit and loss al fiecărui punct, precum și costul de oportunitate al neinvestirii într-un canal sau o tehnologie (despre asta o să scriu altă dată).

Canalele se schimbă, internetul rămâne.

(sursa foto)

1 din 4 business-uri o să aibă de suferit pentru că nu știu digital

bright-future-aheadCiteam azi un articol de shameless PR pe mycustomer.com. Îl citez oricum pentru că îmi dă niște informații interesante despre domeniul nostru drag, online-ul.

Compania de cercetare Gartner Research prezice că 1 din 4 business-uri va muri din cauza faptului că nu s-au adaptat la lumea din ce în ce mai digitală în care trăim.

Lupta o să se dea pe oamenii buni care înțeleg mediu digital. Sună bine, nu? Așa au zis 90% din cei 151 de intervievați în cadrul studiului (toți implicați în digital strategy). Digitalul va juca un rol din ce în ce mai mare în modelele de business, în diversificarea surselor de venit, iar cineva va trebui să îi ajute pe directorii generali/operaționali să integreze digitalul în procese.

De aici.

(sursa foto)

Analiza GeoSocială prin Social Media sau cum informația are coordonate GPS

Acum vreo două săptămâni am dat peste o prezentare (aici) a lui Arie Croitoru, doctor în Mapping and GeoInformation Engineering la Israel Institute of Technology. Ea s-a concentrat pe faptul că mare parte din informația care circulă acum pe internet și pe telefoanele mobile conține și informații legate de geolocație (de la fotografii, check-in-uri, la status updates pe Facebook șamd). Totuși, informația e nestructurată și diversă, iar analiza ei e, deocamdată greoaie.

location analytics

Nu contextualizez și eu povestea asta cu recentele acțiuni ale lui Snowden sau cu faptul că NSA are servere de spionaj digital prin lume (inclusiv, se pare, la noi), ci cu faptul că toate informațiile astea (publice) pot fi folosite de către businessuri pentru segmentare și comunicare mai targetata, respectiv pentru descoperirea de modificări în nevoile oamenilor, în obiceiuri și în aspirații. Mai departe, ar putea folosi informațiile pentru a crește valoarea adăugată pe care o aduc în societate, de la rezolvarea problemelor cu customer service-ul, până la introducerea de inovații.

Cel mai spectaculos și util lucru din prezentarea de mai jos (publică și pe site-ul evenimentului la care a fost susținută, cel din DC, din Mai) este structura de procesare a datelor care conțin și informații despre geolocație, de pe slide-ul 50:

Publicitatea se schimba, clientul nu prea – IAB Forum 2012

Când e vorba de schimbare, publicitatea online ar trebui să fie lider, în avangardă, având în vedere că în fiecare an apar platforme noi, rețele noi și mor o parte din cele vechi. Cu toate astea, încă e destul de întâlnită la noi gândirea de tip „pâlnie”, când vine vorba de online. Am întâlnit următoarele două abordări:

  1. campanie = niște conținut Facebook și o campanie Google Ads, pentru că avem buget mic
  2. clienții noștri nu sunt online, deci nu prea are rost să facem campanii

Ambele sunt abordări greșite și, dacă ați auzit replicile respective în ultima vreme de la partenerii sau clienții voștri, ar trebui să îi trimiteți la IAB Forum, marți, pe 16 Octombrie, ora 9:00, la Intercontinental, București. Acolo vom povesti/afla mai multe despre alternativele de dezvoltare pe care le are piața de advertising online din România.

S-ar părea că anul ăsta merg foarte bine campaniile ce conțin cauze sociale (deci shareable), respectiv s-a investit mult mai mult în mobile advertising (cel puțin la nivel internațional). S-au mai exploatat sentimente umane, s-a mai întrecut limita, însă văd din ce în ce mai multă lume dispusă să investească mai mult în digital.

Nu pretind că știu încotro se îndreaptă industria, însă cu siguranță s-ar duce într-un loc mai bun dacă ne-am educa partenerii și clienții/colaboratorii/ordonatorii de credite (dacă îmi permit exprimarea) să investească mai bine, cu cap. Putem începe prin a-i invita la evenimente de genul ăsta, chiar dacă noi ne-am cam versat în ale conferințelor, așa cum am mai văzut că se scrie prin blogosferă.

Web 4.0 e departe

Update: Lasă-ți părerea în comentarii – în care din Web-uri suntem? 2.0, 3.0? 4.0?

semanticmap2

Source: Nova Spivack and Radar Networks

Am început pe Facebook o mică dezbatere despre inteligența internetului și despre stadiul de Web X.0 la care ne aflăm. Între timp am stat să îmi fac temele și am dat peste graficul de mai sus, care susține afirmația mea că suntem într-un Web 2.0 matur(spre 2.7-8), în trecere spre 3.0, nicidecum 3.0 spre 4.0 așa cum susține Cristina pe blog.

Motivul e unul simplu – abia acum a început să se implementeze un sistem de intercorelare a căutărilor cu afinitățile utilizatorului. Facebook abia a anunțat la f8 introducerea Open Graph(care va revoluționa interconectivitatea bazelor de date de pe rețelele sociale și motoarele de căutare). Abia acum Google a început să scadă din relevanță și social media să devină prima grijă a marketerilor avansați, pe piețele de top(în UK, piața de internet, la nivel de advertising, e mai mare decât cea de TV).

Totuși, încă nu există un nivel suficient de ridicat al inteligenței algoritmilor folosiți de interfețele web, așa încât ele să știe ceea ce ne dorim, în momentul în care ne dorim lucrul respectiv. Încă trebuie să ne luptăm cu minții de SPAM(mail, social media, search engine – mai multe detalii aici). Putem să spunem că intrăm în web 4.0  în momentul în care vom lucra 99,9% din timp pe internet, pe un sistem de operare în „cloud”, conectați la o bază de date uriașă, care știe totul despre noi și acționează în folosul nostru.

Știu că sună utopic, însă și social media suna utopic în anii 90 🙂