Branding pe frontul de est – de Aneta Bogdan – cateva cuvinte

Am reușit să termin cartea pe avion. ”Branding pe Frontul de Est”, scrisă de Aneta Bogdan(ex Connex – în vremurile de pionierat ale telecom-ului românesc, managing partner Brandient) este o carte de specialitate.  Serios, n-are rost să te apuci să o citești dacă n-ai nicio legătură cu marketing, comunicare, management sau leadership, pentru că, pe de-o parte, apar concepte și conexiuni din domeniile respective și nu prea ai ce face cu noțiunile dacă nu le și aplici, pe de altă parte, ai nevoie de niște cunoștiințe de bază ca să înțelegi studiile de caz(brand stories) în integralitatea lor.

Cartea e împărțită în două – prima parte, despre câteva concepte de branding – definiție, naming, design, engagement, brand personal și inovație. N-are sens să intru prea mult în detalii. Această parte are rol clarificator, pentru ca partea a doua să poată fi înțeleasă cât mai bine, relaționând la conceptele discutate anterior. Seamănă un pic cu modelul curs – seminar de la facultate, însă mult mai aproape de ceea ce ar trebui să fie.

Partea a doua este, din punctul meu de vedere, cea mai plină de conținut, pentru că prin ea ai acces la o bucată din cei 15 ani de experiență ai autoarei în marketing, comunicare, branding.

Treci prin câteva povești de brand extrem de interesante pentru piața din România – Zuzu, Fulga, Dedeman, CEC Bank sunt doar câteva dintre cele mai de succes proiecte ale Brandient, prezente în carte. Fiecare studiu de caz este atașat la una din ideile pe care Aneta le pune pe hârtie – valori, poziționare, antreprenoriat, rolul consultantului. Poveștile de succes au o culoare autentic românească, fapt care diferențiază, zic eu, puternic, ”Branding pe Frontul de Est” față de alte cărți de profil de afară. Și nu-s puține. 

Concluzia cea mai importantă pe care am tras-o după ce am citit cartea asta este că un brand se construiește cu suportul și contrbuția întregii organizații, de la CEO/Șef mare, manageri, specialiști, funcționari și personal administrativ. Fiecare dintre ei influențează brandul, la un moment dat. Exemplul cel mai bun: dacă persoana care spală pe jos în magazinul tău nu-și face treaba cum trebuie, atunci brandului Magazin X va fi legat de mizeria de pe jos, în mintea oamenilor care intră în ziua aceea în incintă.

Și elementul cheie al brandingului făcut corect este curajul de a pune în aplicare o idee pe care experiența consultantului o validează. Chiar dacă nu ai făcut focus-grupuri(sau mai bine zis, mai ales dacă nu le-ai făcut, pentru că testarea omoară ideile geniale și le validează pe cele mediocre – citește cartea și o să înțelegi ce am zi aici).

Pe de altă parte, insistența cu care autoarea precizează că brandingul cere multă, multă experiență, atât din partea strategului, cât și din partea designerului, îmi dă impresia că vrea să descurajeze intrarea pe piață a unor jucători insuficient formați profesional și cu prea puțină experiență practică. Până la urmă și asta e bine, pentru că mai rărește din diletanți.

Despre politică și licitația pentru brandul de țară(pierdută de Brandient), nu comentez nimic, ai referințe și câteva clarificări în carte. Dacă nu de la final, măcar din substrat.

Cartea este disponibila in librariile Carturesti si Humanitas din Bucuresti si din tara, precum si online la Carturesti, Humanitas,Librarie.net, eMAG si Libris.ro

Și eu v-o recomand cu drag.

Alte recenzii/articole – Maldita, Cristi Manafu, Simina, Madalin și Cașalot.ro