In Barcelona nu mergi sa faci plaja

Mergi să te plimbi, să vizitezi, să explorezi. E un oraș frumos de mama focului, însă fără plaje spectaculoase. Are niște petice lungi de nisip, însă dă mai mult a Eforie Nord decât a Spania. Mai bine faci lucruri mai interesante. Cel puțin eu asta am înțeles din cele 4 zile de vacanță în Barcelona.

Povestea a început de sâmbătă dimineață, dintr-un taxi al cărui șofer extrem de amabil ne-a dus până la aeroportul din Otopeni cu doar 20 de lei(pe ceas), ne-a urat drum bun și ne-a făcut dimineața frumoasă. Era de la Pelican. Ne-am dus noi către terminal, cu biletele de avion în mână, și ne-am urcat în scurtă vreme în avion.

Călătoria cu avionul până în Barcelona durează, direct, cu Tarom, cam 3 ore. A fost timp suficient cât să termin Branding pe Frontul de Est și să mă încânt cu un mic dejun aerian(ceva ou cu o feliuță de roșie și o chifluță). De aia e bine să mănânci ceva înainte să pleci – asta dacă nu ți-e rău de avion. Ajunși în aeroportul din Barcelona, a trebuit să găsim o metodă rapidă și ieftină de a ajunge în oraș. Mulți o să zică – băi, ia trenul, apoi metroul, e mai ieftin. Noi am luat Aerobus-ul, care te duce în 30 min în Piața Catalunya, fix în centrul orașului. Două bilete dus-întors costă 18 Euro și te scapă de o bătaie de cap – întoarcerea la aeroport.

În centrul orașului, ziua 1, n-aveam nicio idee cum să ajungem la hotel mai ușor – Avinguda Diagonal 161-163 – așa că am întrebat o farmacistă, fix pe colțul pieței. Ai fi zis că având Google Maps și ceva ani de oraș o să ne și dea indicații corecte. Dar nu, ea ne-a trimis în colțul opus al Barcelonei, la stația Maria Cristina, la numărul 600 și ceva. După ce ne-am liniștit țandăra sărită, am luat-o la picior în direcția în care vedeam că scad numerele impare. N-a trecut mult și am dat de primul loc în care am mâncat, la Piscolabis. Tapas bun, ne-am potolit și foamea.

Se făcuse deja târziu și am luat-o spre hotel – cu autobuzul 7, care traversează Barcelona pe diagonală, de la Zona Universitaria, în nord, până aproape de Forum, la capătul Avinguda Diagonal. Hotelul e mișto – Amrey Diagonal – personal amabil, hărți gratis, internet, mâncare bună.

Și de aici începe povestea, pe bune.

Ziua 1 – ziua mersului pe jos

Ziua asta a început, în sine, pe la ora 5-6, când am plecat din camera de hotel, să explorăm un pic orașul. Am luat-o la pas, ca să vedem și să simțim adevăratul puls al orașului, în afara zonelor comercialo-turistice, pe străduțe. Tot coborând spre partea de sud-est, am dat, inevitabil de mare și de plajă.

De aici și subiectul articolului: nu mergi la plajă în Barce. E cam ca la Eforie Nord de spectaculos, cu niște accente de 2 Mai/Constanța. Am stat o oră pe șezlonguri(care nu se plătesc, ca la noi, ci îți iei de băut de la barul care le oferă) și apoi am plecat din nou la plimbare.

În peripluul nostru dinspre plajă spre centru, am trecut prin și ne-am jucat în Jardins de Fontsere i Mestre, o parte din parcul ce adăpostește grădina zoologică și Palatul Parlamentului, pe care le-am lăsat pentru o altă vizită.

Am bifat și Arcul de Triumf, acoperit parțial de o sponsorizare bancară pentru NBA și am luat-o tot la picior spre centru, spre celebra Rambla, pe unde am încercat să găsim un restaurant cât mai bine dosit, date fiind sfaturile primite anterior.

Ne-am plasat la Nostromo, unde pentru 15 euro/om am mâncat 2 feluri de mâncare, desert și am primit câte o băutură – totul de la un spaniol și un chinez de o amabilitate rară. Locul se vedea că e mai restrâns, că se gătește cu pasiune, pentru puțini oameni – aveau vreo 7 mese, cu totul.

Nu pot să zic decât că am mâncat niște super creveți, o paella de zile mari, o gazpachio excelentă(supă de roșii și alte legume – servită rece). După toată masa asta, trebuia să dăm jos cumva extra caloriile – așa că am luat-o pe jos spre casă, crezând că suntem relativ aproape. De problemă ne-am prins când am ieșit pe Diagonal pe la numărul 360. Totuși, am continuat drumul pe jos, la început de voie, apoi de nevoie, pentru că în Barcelona nu am reușit să oprim niciun Taxi, chiar dacă aveau becul verde aprins.

Așa am reușit să încheiem ziua 1 cu vreo 20 de km merși pe jos.

Ziua 2 – ziua mersului pe bicicletă

Acum eram deja cu un pic mai multă experiență de Barcelona și am observat un lucru curios – multă lume folosea bicicletele roșii pe care le găseai la tot pasul pe stradă. Ne-am interesat despre ce e vorba și am aflat că sunt doar pentru cetățenii orașului, dar că există și câteva centre din care și turișii pot să închirieze bicle proprii. Noi am fost la cel din Portul Olimpic, lângă plajă, unde poți să iei o bicicletă pentru 18 euro/24 ore și trebuie să lași garanție fie un act de indetitate, fie 100 euro/bicicletă. Am plătit, ne-am înarmat cu biciclete șine-am pornit spre Sagrada Familia.

Despre Sagrada Familia pot să spun 3 lucruri –  nu e gata(e în construcție  până în 2030), e imensă, cu toate că turnul central nu e terminat încă, e spectaculos de detaliată și logică în formele aparent haotice. E în formă de cruce, iar Gaudi a ornat-o cu fel de fel de elemente inspirate din natură și construite prin imbinarea de planuri, elipse și alte generatoare de forme tridimensionale impresionante. În centrul bisericii există o nișă prin care intră, la orele prânzului, vertical lumina soarelui și creează o atmosferă inedită. Dacă ajungi la Sagrada, trebuie să urci cu liftul într-unul din cele 2 turnuri accesibile publicului. Timpul de așteptare a fost de 1h pentru noi, dar e arhisuficient pentru a nu te plictisi de catedrală, școală sau de muzeul Gaudi(atenție, nu casa memorială).

Când am încheiat cu Sagrada Familia, era deja târziu și am decis să urcăm spre Parc Guell, cel mai frumos punct al Barcelonei, zic eu. De acolo, de sus(nici nu ne imaginam cât de sus!), poți să vezi absolut tot, cum câteva clădiri inalte străpung cerul orașului. Dar până să ajungem acolo, am tras din greu de pedale, pentru că drumurile urcă destul de abrupt, dat fiind faptul că în Catalunia nu prea ninge. Totuși, efortul a meritat, pentru că la capăt am descoperit un parc deosebit, cu rămășițe de ziduri medievale, cu alei de plimbat, cu niște americani care se jucau un nou joc cu mingea de tenis. N-am apucat totuși să mergem și la casa memorială a lui Gaudi, pentru că se închide la ora 8 seara.

În coborâre spre centru, ne-am oprit la Cerveseria Placa, un fel de berărie-restaurant, unde am mâncat niște tortilla ciudată și o salată catalană, numa bine să ne potolim un pic foamea și sa ne pregatim de superburgerii de la Hard Rock Cafe, din centru. Finalul de zi a fost mult mai ușor, pentru că am mers pe biciclete până acasă, la hotel.

Ziua 3 – iureșul transportului în comun

Bine, ziua 3 cu transportul în comun a început abia după prânz, când am lăsat bicicletele la centrul de închiriere, ne-am picioarele din nou la spinare și am pornit spre Port Veil, unde ne-am urcat în teleferic. Trebuie să recunosc, aveam așteptări un pic mai mari de la un drum care costă dus 10 Euro de persoană. Singurul avantaj pe care îl ai e că poți să pozezi oamenii care merg la piscină pe iachturile parcate în port. În rest, recomand panoramele din Parc Guell. Bat orice teleferic.

La finalul călătoriei cu telefericul, am nimerit pe un vârf de deal, pe Montjuïc, de unde ne-am dat jos pe niște drumuri frumoase și abrupte, în total vreo 10 minute de mers până înapoi în port.

Un alt sfat primit înainte de plecare zicea că în Barcelona trebuie să vezi Acvarium-ul. Avem și noi unul în Constanța, însă nu e nici pe departe la fel de mare ca și cel din Barcelona. Are inclusiv un tunel subacvatic, unde poți să vezi pești și jumătăți de pești(vezi poze) plimbându-se pe lângă și pe deasupra ta. Tot traseul e construit ca o călătorie prin oceanele lumii, nu se limitează doar la Marea Mediterană. Am văzut pești verzi cu galben, mov cu roșu, pești umflați, meduze strălucitoare, morene, rechini sau broaște veninoase. E genial, costă cam 17 Euro intrarea, dar merită toți banii.

Dat fiind faptul că în ziua precedentă n-am reușit să vizităm casa lui Gaudi, am urcat din nou până la Parc Guell, de data asta cu metroul L1, până la Lesseps și cu autobuzul 116, din Piața Lesseps, care te duce chiar până sus, la intrarea principală a parcului. Casa nu mi s-a părut extrem de spectaculoasă decât din prisma faptului că îți arată ce lucrări a făcut Gaudi pentru marii burghezi ai orașului, în perioada primului război și în interbelic.

S-a făcut din nou seară și am zis să nu plecăm din Barcelona până când nu vizităm și Piața Spaniei și fântâna magică, luminată și emițătoare de muzică. Aici ne-am luat cea mai mare țeapă, pentru că fântâna merge doar de joi până duminică, până la ora 11:00, respectiv 11:30 în weekend. Luni, Marți, Miercuri – închis.

Protestez și pun un clip cu ceea ce am ratat:

Seara am încheiat-o la Obama Bar, unde ne-am întins la niște muzică live și o atmosferă faină, în unul din puținele locuri deschise după ora 00:00, în timpul săptămânii. Ah, mai mult, e greu să găsești până și un loc de mâncat după ora 11:30, pentru că mai toată lumea închide cârciumile.

Mânați de foame, noi am ajuns la TapaTapa, unde ne-am întreținut cu doi americani, și ei abia ajunși în oraș și derutați, exact cum eram și noi în prima zi. Le-am dat, desigur, pontul cu mersul pe bicicletă prin oraș. Ironia sorții a făcut ca pe la 2, când ne îndreptam spre casă cu linia N7(autobuz de noapte care circulă din 20 în 20 de minute, toată noaptea), să ne întâlnim din nou cu ei.

Ziua 4 – plecarea

Aici nu-s prea multe de spus, ne-am luat la revedere de la oraș, pentru că ne vom întoarce cu siguranță. Ne-am pus pe metrou și aerobus și am zburat spre România, land of choice. Cu toate astea, am făcut o poză, ca să țin minte un detaliu – ei au verdeață pe toate liniile de tramvai care sunt izolate de șosea.

From Barcelona – Iulie 2011 – Ziua 4

 Ce mi-a plăcut la Barcelona:

• oraș îngrijit și curat, ca mai toate locurile vizitate din țări civilizate
• te simți în siguranță pe străzi, chiar și la 1 noaptea – nu sunt câini vagabonzi și am văzut în total vreo 4-5 cerșetori pașnici.
• e orașul cel mai bine construit pentru bicicliști – poți să mergi mai peste tot pe piste, n-ai probleme cu mașinile din trafic, n-ai probleme cu pietoni căscați
• trafic cvasi inexistent – era liniște, inclusiv luni, la orele 5-6 – oamenii nu se înghesuie, nu claxonează

Cazare hotel la cel mai bun pret!