Am rupt cartela!

Aseară am rupt cartela cu încă 30 de twitteriști. Ne-am întâlnit în fața fântânilor de la Universitate, la ora 19, așa cum era stabilit și am rup cartele – atât cartele normale, cât și unele simbolice, A4, ca să fie cât mai clar gestul nostru.

Toată acțiunea în sine a fost organizată ad hoc pe Twitter – cu ajutorul hashtagurilor #ardemcartela(la care am renunțat din motive evidente de legalitate) și #rupemcartela.

Întreg demersul a avut scopul să ridice o sprânceană, să sancționeze greva ilegală a celor de la Metrorex, care a paralizat Bucureștiul timp de 2 zile. Ne-am întâlnit să protestăm împotriva indiferenței.

Mai multe citiți pe blogul lui Ionuț Oprea, inițiatorul protestului/flashmob.

Ne-am făcut auziți în Libertatea, Capital și Ring – asta am reperat de dimineață, ceea ce înseamnă că jumătatea de oră petrecută la Universitate a dus mai departe mesajul nostru de acțiune și de renunțare la starea de indiferență. 🙂
Continue reading Am rupt cartela!

Una pe zi – New Media cu buzz inclus

Cum să înhami reclame pe o muscă și să faci buzz în conferințe? Așa :

via mashable.com

update: apare la ankutzu pe blog – muscadvertising :))

Am corectat și mica greșeală din titlu

RoNewMedia 3.0 – Jurnalism sau Blogging

sursa foto

16 Iunie, Crowne Plazza – București

Jeremy Wright deschide ziua, cu o prezentare personală. CEO-ul b5media și autor al Blog Marketing Canada, a prezentat 5 adevăruri ale blogging-ului:

1. Bloggeri au fete mai frumoase decât jurnaliștii

2. Toții blogerii au opinii unice

3. Oricine poate fi cel mai tare la ceva

4. Oamenii citesc ce bloggerul scrie

5. Contează nuărul urmăritorilor tăi

Tips&Tricks

– ascultă cititorii

– începe cu o strategie – ce vrei să obții din blog?

– pasiunea cititorilor=valoare pentru companie

– cere feedback!

– Blogging-ul e cu 2 tăișuri – păreri bune și rele

Jeremy ne mai spune că e mai ușor să fii jurnalist, pentru că poți să retractezi un articol peste câteva zile. Ca blogger ai doar reputația ta și în momentul în care ți-o deteriorezi e foarte greu să o refaci.

Regulile de etică ale bloggerului spun să nu publici ceva ca informație, fără să verifici zvonul auzit, de exemplu în bar sau la o cafea.

Dacă există referințe online la ce ai publicat, pune link!

Nu edita după ce ai publicat. E ca și cum ai rescrie istoria.

Fii politicos și profesionist. Dacă cineva a scris ceva mai bine și mai frumos decât ai putea tu, nu trebuie să mai scrii.

Revenind la jurnalism, Jeremy trece printr-o scurtă istorie, începând cu instrumentele de partid, până în ziua de azi, când jurnalismul e bazat pe fapte. Jurnalismul conduce informația către cei care nu o au.

Valoarea adusă în informație vine din contextualizare și modul în care povestea e spusă.

——————————————————————-

Trecem la dezbaterea propriu-zisă, moderată de Petrișor Obae.

Jurnalismul e o meserie.

Conflictul între bloggeri și jurnaliști? Mai degrabă chestii punctuale, 1vs1, nu neapărat un conflict între cele 2 clase. Și în blogging există principii, care dacă sunt respectate, ai de câștigat.(Ionuț Oprea)

Unii jurnaliști au impresia că e un lucru sacru să scrii un text. Jurnalistul e mai încordat în vechia structură. (Costi Rogozan)

Jurnaliștii sunt la fel de lepre ca și bloggerii, doar că au o legitimație în plus. Bloggerii dau uneori mai repede știrile decât jurnaliștii. (Zoso)

Conflictele au început de când jurnaliștii și-au făcut bloguri și au început să se laude, cu trafic venit prin trustul media din care făceau parte.(Bobby Voicu)

Jeremy – jurnaliștii cred că sunt mai buni. de aici începe conflictul. și bloggerii și jurnaliștii scriu despre fapte. Ori înveți să aduni informații, ori înveți să scrii bine.

Victor Ciutacu nu a ajuns la eveniment, dar a trimis un filmuleț. Despre conflict, el spune că e un confict de orgolii, dar e o luptă care nu îl interesează. ”Dacă scrie Ciutacu pe blog, e mai important decât dacâ scrie unul din Huși.”

N-a venit le eveniment ca să nu îl strice – referire la articolul lui Zoso probabil.

În momentul în care preiei informația, sursa trebuie să aibă un statut. Asocierea poate să fie onorabilă sau nu pentru ziar.

Zoso spune că dacă el scrie o prostie pe blog, ea apare in Business Standard. Și bloggerii scriu pentru același public, ca și jurnaliștii.

Dezbaterea s-a încălzit pe marginea furtului de informații de la unii la alții, mai ales pe percepția jurnaliștilor că pot lua informațiile de pe bloguri fără să le citeze.

La cee te gândești cănd postezi o informație pe blog?

Îți asumi responsabilitatea informației care o publici – pentru că rămâne acolo. Verifică, recitește și vezi dacă merită să o publici. Bloggerii nu au scutul instituției mass-media. E mult mai greu de construit încrederea pe blog decât în mass media.(Ionuț Oprea)

Pe blog e important să experimentezi. Gândirea, din perspectiva lui Costi Rogozan, e inversă decât în jurnalism.

Zoso nu se gândește la nimic. 🙂 Dau informații corecte. ”Nu dau tâmpenii ca să dau tâmpenii”

Acum un an la o masă rotundă de bloggeri, s-a vândut monden.info 400%, ceea ce a generat un val de atacuri pe blogosferă pentru că Bobby Voicu își supraevaluase blogul. Majoritatea bloggerilor se gândesc înainte să publice. ”Șpârlele” vin din zona jurnalismului și politicului.

Prezumția de neîncredere față de bloggeri vine din partea jurnaliștilor.

A publica o informație nu înseamnă jurnalism(Petrișor Obae)

Bobby Voicu face comparația dezbaterii jurnalism – blogging cu dezbaterea preoți – jurnalism de acum 2000 de ani.

Se aprinde discuția din nou, acum legat de principiile de blogging/jurnalism – Sunt bloguri care dau informații „de tot rahatul”(din sală), dar pe alea nu le citește nimeni(tot din sală). Zoso susține că nu face jurnalism.

”Jurnalismul e dictatura – bloggerii sunt revoluția din stradă.” – Sorin Bălan

Bloggingul e o stare – ai un laptop, o tastatură. (Cristi Rogozan)

Și aici se încheie prima sesiune de la RoNewMedia.

New Media la Metrou

Bayer si Graffiti BBDO au aparut in sfarsit pe IQAds.ro cu campania noua pentru Aspirin 0.5 desfasurata prin panouri la Metrou.

„Practic ne-am folosit de panou, de rama panoului, de rama panoului alaturat, de colturile, peretii, tevile, balustradele si orice altceva se afla in apropiere pentru a ilustra tipurile de dureri cotidiene adresate de Aspirin 0.5. Mesajul a iesit in afara panoului sau, altfel spus, panoul a devenit parte din mesaj”, mai spune Dan Sendroiu

Am mai vorbit despre campanie, unde cei de la Graffiti au folosit tot ce le-a picat in jurul panourilor incluse in campanie.

Puteti vedea aici toate panourile din colectia campaniei.

Statiile la care apar panourile, pentru cei care vor sa le vada live sunt:

Grozavesti, Piata Romana, Piata Victoriei, Obor, Aviatorilor, Gara de Norg, 1 Mai, Costin Georgian, Unirii, Universitate si altele

Dupa spusele iqAds, campania este vizibila in 22 de statii de metrou pana la sfarsitul lunii Mai.

Curiosii pot sa le fotografieze ca cine stie cat mai tin pana cand dispar elementele externe(la Unirii disparuse deja cea din capul scarilor rulane, probabil ca e la cineva pe perete in casa, un fan Aspirin 🙂 )

New media si la Basarab

Una rece(vezi post ul trecut), alta calda. Acum 2 saptamani am scris un post laudativ la noua campanie ASPIRIN – dureri de cap?

Intre timp am fost rugat sa mai vanez cateva printuri similare si am mai gasit cateva:

La Basarab si Victoriei – e acelasi tip care sta chiricit

Aici tipul e inghesuit parca de rama backlitului, ceea ce accentueaza foarte misto senzatia de disconfort ce poate fi eliminata de catre medicamentul analgezic ASPIRIN.

No comment, bravo!

New media la Unirii si Universitate

De cand iarna a decis sa nu mai petreaca deloc timp cu noi, Mountain Dew a scos si schiurile si snowboardurile infipte in stalpii de la metrou, lasand statiile Unirii si Universitate fara ghetarii cu care ne obisnuiseram. Evident ca la scurt timp cineva a venit cu o idee noua.

In vreme de criza, Euromedia vine cu niste initiative interesante alaturi de Aspirin.

Ieri seara, mergand spre La 80, o carciumioara pe Jean Luis Calderon(langa Bulandra, nu cum arata pe harta! 🙂 ), am avut timp sa ma uit in jur in timp ce traversam coridoarele statiilor de metrou pe care le-am intalnit inevitabil:

Nicolae Grigorescu, nimic nou, aici nu prea e tinta de reclame, publicul nu prea petrece timp in statia asta, decat cand iese furibund dupa o zi de corporatie

Unirii 1: coridor sus

– prima apariti a unui omulet care se stramba langa un panou de la euromedia pe care scrie urias cu galben pe alb ”Dureri de cap?”. Am zambit si am trecut mai departe. In pasajul spre Unirii 2, la capul scarilor, o tanti care se stramba la mine, langa un panou similar. Ma uit, fotografiez, merg mai departe.

In sfarsit ajung la Universitate la metrou si ies inspre pasajul de la Inter. Pe drum o a 3-a tanti se scalimbaia la mine de data asta plasata destul de prost sub panou, fiind abia vizibila.

E o idee misto venita in ajutorul simpului panotaj practicat pana acum de majoritatea companiilor si o metoda de a spice-up putin publicitatea new media.

Cred insa ca ar trebui fie sa construiasca ceva mai in relief, fie sa lumineze si zonele in care au plasat personaje strabarete pentru ca oamenii normali care nu stau sa urmareasca reclamele de pe margine ii observa destul de greu, mai ales cand sunt plasate sub panoul luminos, in conul de umbra 🙂

Oricum, o initiativa de aplaudat pentru Aspirin, in lina campaniei inceputa cu disparitia dinozaurilor din cauza racelii in epoca de gheata 🙂

La cat mai multe campanii creative in Ro!

p.s. sunt noi, nici macar nu sunt pe iqads.ro inca 🙂