Tag: cum sa

Slide:ology – câteva idei pentru o prezentare mai bună

Am citit acum ceva vreme o carte foarte bună pentru prezentări: „Slide: ology” de Nancy Duarte

Tot atunci mi-am și notat câteva idei, însă am dat din nou peste ele abia acum, când făceam curățenia de final de an pe laptop și am zis că ar fi mai util să le pun pe blog, unde vă puteți bucura și voi de ele, dar le pot găsi și eu mai ușor.

“We’ve become the tools of our tools” – Thoreau. Technology is just a tool, what matters is how you use it in your strategy and tactics.

Deci Powerpoint-ul, Prezi-ul sau alte softuri de prezentare nu-s esența, ci suportul prezentării. Nimic nou până aici.

+75 words is a Document. 50 words is a Teleprompter

Asta apropo de slide-urile încărcate pe care le-am tot văzut la evenimentele autohtone. Repetăm lecțiile până se aude la toată lumea.

Time needed to prepare for a presentation (30 slides) – 30-95 hours. Use word-mapping to get out of the cliché/cheesy metaphor trap. Sketch complete ideas, not just images.

Bine de știut pentru când planifici pregătirea pentru prezentare.

Use grids to arrange – 3, 4 5 columns, Fibonacci

101

Aranjarea în pagină dă bătăi de cap.

Backgrounds should never compete with content. Dark backgrounds are formal, white are informal. Use industry color pallets – from industrial pictures (mining, for example).

Prezentările reflectă brandul, nu culoarea preferată a prezentatorului.

3 second rule for slides/content

Nu, nu e aia când scapi pe jos mâncarea. Nu s-a înțeles în 3 secunde mesajul? Păi cam asta a fost, refă slide-ul.

Research font personality – Georgia, Times New Roman, Arial, Tahoma, Verdana. Validate font size – if the screen is 15 inch, measure 39 cm from the screen and try to read.

Large words + images = love

Use photographic families, don’t mix cheesy ones. Use natural analogies – bouncing ball, moving traffic, bicycle movement. Create scenes, not slides – like prezi

Right and down are the best animations.

Deci atenție la fonturi, la fotografii și la animații. Less is more și unitatea compozițională e obligatorie.

Reduce (highlight keywords, replace them with images where possible), record (one’s self), repeat (rehears)

A presentation is like a visit to a new building – the journey through the vestibule, atrium, rooms, back to the atrium, then vestibule and the big outdoor picture. The ideal visit is made up of no more than 10 slides in 20 minutes with a font no smaller than 30 PT.

Tadam. Gata, acum avem încă o rețetă și o listă de tips and tricks pentru o prezentare mai bună.

Cum să te angajezi? Două păreri de la top manageri

unemploymentline380x260_crop380wAzi am citit două articole interesante, unul de la Jack Welch, unul de la Beth Comstock, ambele pe Linkedin, despre ce caută ei la un potențial viitor membru al echipei lor.

Welch:

The Must-Haves, the Definitely-Should-Haves and the Game-Changer

The must-haves, perhaps not surprisingly, are high integrity and high IQ.

The definitely-should-haves on our hiring check-list: energy, energize, edge, execution and passion

Game changer – generosity gene (an in-the-bones, personality-deep craving – to help other people improve, grow, thrive, and succeed)

Comstock:

Hire a Team With these Four Types

The fish out of water
The Figure It Out person
The designer
The well-balanced player

We came up with a framework to define a well-rounded team called the 4 I’s: Instigator, Innovator, Integrator and Implementer. The 4 I’s are present, to some degree, in every candidate we interview but some people have them in just the right balance.

Majoritatea site-urilor de recrutare vorbesc de CV-uri, de scrisori de intenție și ratează esențialul. Contează cum e omul, cum lucrează, ce livrează, ce atitudine are, ce valori și ce tip de mentalitate față de el și cei din jur. Astea sunt sumarizate mai sus, într-un fel sau altul în cele 2 seturi de caracteristici. Le-am păstrat tot pentru când o să am nevoie de ajutor. Ca să știu cui să îl cer și cu cine să mă anturez profesional.

Cum finanțezi un MBA / Executive MBA

O cititoare mi-a suflat pe email că a căutat în lung și în lat credite pentru MBA, burse pentru MBA și alte tipuri de finanțări, însă fără succes. Treaba asta se complică, dacă se orientează spre un MBA de afară sau către o școală din Top 100 Financial Times sau The Economist.

mba-imhi-financing

Trebuie spus din start: nu există rețeta perfectă. Fiecare candidat are contextul lui/ei și diferă structura finanțării de la caz la caz. Totuși, din experiența mea, pot să încerc un proces prin care trebuie să treci atunci când cauți finanțare pentru MBA.

Bilanțul resurselor arată în felul următor:

  • taxa de școlarizare
  • cazarea pe perioada studiilor
  • transportul (atât local, cât și acasă)
  • cărți/net/laptop/ipad etc.

În cazul unui executive MBA e mai simplu, cheltuielile sunt mai mici și îți păstrezi jobul.

Primele la care trebuie să te uiți sunt propriile economii. Dacă nu ai, atunci, poate nu e timpul pentru o așa investiție. Recomand un minim de 10% din resurse să fie acoperit din economii.

Apoi, vorbește cu părinții/rudele, vezi dacă te pot ajuta să îți plătești școala (fie cu titlul de sponsorizare, fie împrumut informal până începi să câștigi primii bani). Dacă nu reușești, nu au posibilitatea sau nu vor, treci la pasul următor.

Bursele – acest izvor al belșugului și confortului studențesc – stau un pic altfel pentru MBA. Aici se acordă burse doar celor care:

  • au avut rezultate foarte bune la GMAT
  • au demonstrat o cariera de excepție până acum și potențial ieșit din comun
  • provin dintr-o zonă mai puțin dezvoltată a lumii/dintr-o categorie socială defavorizată
  • demonstrează că nu au posibilitatea să își susțină de unii singuri studiile

Dacă nu bifezi cel puțin două puncte, atunci cauți degeaba. Dacă totuși te califici pentru o bursă, sunt foarte rare șansele în care ea depășește 50% din taxa de școlarizare, iar restul cheluielilor tot în sarcina ta cad.

După ce ai epuizat variantele de mai sus, fă o cerere adresată angajatorului tău – probabil că directorul de departament + directorul de resurse umane vor decide dacă merită să investească în tine banii și timpul (da, și timpul) necesar terminării unui MBA.

Ultima, dar nu și cea din urmă, speranță rămâne banca. Aici nici nu are rost să întrebi despre credite pentru MBA, pentru că ele au fost create ca să corespundă taxelor din țară, nu și celor din străinătate. Pentru a face rost de banii de școală, ai nevoie de:

  • un credit rating bun (plătești ratele la timp, dacă mai ai, ai un salariu ok, grad de îndatorare rezonabil – sub 30%)
  • garanții imobiliare (dacă vrei să iei sume mai mari, cu dobânzi mai bune)

Se poate obține finanțare și fără garanție, însă la costuri mai mari și cu limite joase. Poți merge la mai multe bănci, pentru mai multe credite, însă trebuie să fii pregătit să gestionezi lunar banii astfel încât să poți plăti tuturor tainul. Unele școli oferă posibilitatea plății în rate prin intermediul lor, însă de cele mai multe ori, ratele depășesc cu mult salariile din România.

Nu există bănci care acordă cu precădere tipul ăsta de credit, însă eu am lucrat cu CitiBank și Raiffeisen.

Baftă la căutări și atenție la mixul de finanțare. Nu trebuie să fie 100% de la bancă, pentru că te expui prea tare, dar nici să te ferești de ele nu e o soluție. Până la urmă, primele lecții de la un MBA sunt despre management financiar.

(sursa foto)

4 ingrediente pentru Harlem Shake și alte asemenea virale

Nu-s expert în virale, dar am urmărit cu mare interes modul în care a evoluat noul fenomen, Harlem Shake. Pentru cei care nu l-au văzut încă, originalul e mai jos, cu doar 10 milioane de vizionări în 2 săptămâni:

Zic doar pentru că a avut extrem de multe preluări (atât la tv, cât și în alte video-uri). E un fenomen deja. De ce? Păi are câteva ingrediente destul de ușor izolabile:

  1. E surprinzător prin conținut – trecerea de la un stil de mișcări la altul
  2. E autoironic/ușor ridicol pentru cei care îl practică – în special prin costume
  3. E scurt
  4. E ușor de replicat – oricine poate să își pună o mască și să adune 4-5 prieteni cu care să se filmeze pe melodia din fundal, chiar și în sufragerie

Cine a câștigat din treaba asta?

Știți cine e responsabil pentru melodia din fundal? Baauer, un DJ care acum a ajuns nr. 1 în topuri și piesa lui e pe locul 2, ca vânzări, în iTunes, ca urmare a răspândirii dansului prin cele cam 40,000 de variante diferite existente pe Youtube.

Lecția pentru branduri?

Dincolo de cele 4 ingrediente de mai sus, oameni buni, asigurați-vă că există ceva ușor de cumpărat ca urmare a asocierii emoționale cu viralul – aici e melodia omului, în alte părți poate să fie o excursie, un pistol cu pastă corectoare, un deodorant de toaletă etc.

Cum fac un infografic?

Cu grijă și cu multe date, ar spune unii. Prima condiție pentru orice infografic este să ai datele la îndemână, să le prelucrezi și să creezi un concept. A doua e să știi să desenezi/să îmbini culorile și elementele vizuale, pentru că altfel iese doar o treabă de mântuială.

Dacă pentru prima parte nu prea există înlocuitori și facilitatori (în afară de Excel și Google Search), pentru a doua există multe tool-uri online cu care poți să te joci. Dintre uneltele date de SEOMoz, aș putea să aleg: Infogr.am, Visua.ly și TimelineJS, ale căror rezultate le puteți vedea aici(timeline interactiv) și aici(sample de infografic).

Update: mai multe informații despre conținut sunt și aici.

Update 2: Colecția mea de infografice

Cum sa nu faci campanii online in 16 pasi usor de urmat

Acum ceva vreme am fost la o prezentare de-a lui Doru Panaitescu, în care ne-a povestit, printre altele, și despre câteva moduri în care poți să faci praf o campanie online. Mi-am permis să le pun pe blog, alături de câteva completări din proprie experiență.

  1. Buget dupa ureche – am auzit că 1000 EUR e ok
  2. Site-uri alese în mediaplan dupa ureche, pentru că alea îți plac ție/șefului
  3. Un singur banner, la repezeală. Așa vrea șeful/financiarul, e prea scump să producem mai multe
  4. Folosești un furnizor de media, ca sa nu îți complici viața
  5. Te uiți doar la rata de click pe banner
  6. Facem separat campanie de Pay-per-Click și social media, nu integrăm
  7. Mergi la punctul 1. (de aici încep ale mele)
  8. Lipsa unor obiective clare înainte de începerea campanie
  9. Viteza mică de reacție la întrebări, comentarii sau crize de comunicare online
  10. Vorbește doar despre tine peste tot
  11. Ai așteptări prea mari cu bani prea puțini/implicare redusă/efort mic
  12. Intri în campanie fără un sistem de monitorizare
  13. N-ai o politică de comunicare online în companie
  14. Ai elemente vizuale care arată de parcă ar fi fost făcute în Paint
  15. Folosești tehnologii de nișă pentru campanii mass-market (ex. Silverlight sau alte plug-in-uri de genul ăsta)
  16. Mecanisme complicate de înscriere în promoții și concursuri

Din păcate, chiar și după mai bine de un an de la prezentarea primelor 6 puncte, există destul de multă lume care încă face online după ureche. Pe lângă ei, au apărut și alte forme de urechiști, reprezentați de redactori online care scriu despre campanii pe care nu le înțeleg, dar despre asta cu altă ocazie. Deocamdată, aș vrea să ne concentrăm pe educarea clientului (rugămintea asta merge către agenții), pentru că de acolo se iau deciziile și se plătesc facturile.

Ce alte puncte ar mai fi de adăugat la lista asta?

(sursa foto)

Cum sa gasesti locuri de iesit pe Facebook?

În București, folosești linkul ăsta.

Și ca articolul ăsta să nu rămână singur, am mai descoperit că Facebook strânge materiale de la utilizatori cu privire la locurile cele mai populare din România.

Editorul pentru locuri – aici.

 

Webinarii de educatie financiara (V)

Ideea de care vorbesc aici a plecat de la o discuție pe Twitter cu Robert, de la propunerea lui pentru BCR, de a face educație financiară. Dacă te uiți puțin la trecutul publicitar al băncii, o să vezi că ei au început deja să intre în segmentul de educație financiară cu ajutorul Școlii de Bani. Ce-i drept, școala de bani a fost axată mai mult pe economisire și depozite.

De data asta vorbim de consum, de credite, de atenuarea presiunii financiare din fiecare lună – practic e vorba de produsul de refinanțare, care te scoate din rutina ”muncesc ca să plătesc ratele”.

Webinariile de educație financiară

Webinariile sunt cursuri online interactive, la care participă un număr fix de utilizatori de internet, unul sau mai mulți traineri/facilitatori. Participanții pot, timp de 30-60 minute, să treacă prin lecție împreună cu tutorele, să pună întrebări și să facă aplicații practice. Oportunitatea pe care o are BCR este să devină prima instituție financiară care își pregătește clienții pentru mari decizii, cum ar fi schimbarea unui credit sau refinanțarea.

Programa pe care o presupune acest tip de seminarii online vine în completarea Școlii de bani și poate să aibă următoarea structură:

  1. Rate prea multe și prea mari – cum faci evaluarea? – introducere despre rate, dobânzi, sume de rambursat, perioade
  2. Ce-ți poate aduce o refinanțare – bani mai mulți, rate mai mici Continue reading Webinarii de educatie financiara (V)

Cunoaşte-ţi clienţii – primul pas către un conţinut de calitate

Guest post scris de Flo(siteguru.ro)

M-am uitat pe forumuri, pe bloguri, pe ici pe colo…cam peste tot se spune una şi bună…că îţi tebuie conţinut de calitate şi unic. Nu am găsit nicăieri ce înseamnă conţinut de calitate şi cum îl creezi…am găsit tot felul de articole în care suntem sfătuiţi…scrie cu bold treburile importante, pune un titlu bine ales, sugestiv etc, scrie fără greşeli…şi cam atât.

Majoritatea proprietarilor fac exclusiv publicitate tradiţională. Sunt mulţi deţinători de site-uri în România care se chinuie cu disperare să capete linkuri, să le cumpere, să le schimbe (three way, two way, de oricare way numai link să fie), să cumpere trafic, să plătească multă publicitate (de cele mai multe ori slab targetata), să aibă un design şi un domeniu bun, să îşi optimizeze paginile după cuvinte cheie, să facă telemarketing.

Content marketing-ul este subestimat

Subiectul acesta despre content marketing este discutat numai între specialiştii în online, în comunităţile lor. Cei mai mulţi proprietari de site-uri nici nu visează să optimizeze conţinutul sau să creeze, periodic, conţinut nou. Singurul content de pe majoritatea site-urilor de prezentare este despre companie şi realizările ei, şi foarte mult despre produse. Continue reading Cunoaşte-ţi clienţii – primul pas către un conţinut de calitate

4 pasi pentru o prezenta solida in Social Media

Dacă ieri vorbeam de community building ca fiind greșit, azi vin cu explicația concretă și cu soluții pentru a te integra în comunitățile deja existente pe internet.

Am scris un ghid scurt și la obiect prin care orice entitate(companie, ONG, instituție, proiect, brand) poate să își construiască o prezență coerentă în social media. Citește pașii de mai jos și, dacă îi urmezi pe rând și cu atenție, ai foarte mici șanse să nu reușești să te faci plăcut și ascultat în rețelele sociale.

1. Fiecare companie care vrea să își construiască o prezență (atenție, nu comunitate) în social media trebuie, în primul rând, să identifice unde se află clienții ei pe internet. Dacă vinzi mașini, atunci trebuie să cauți forumurile auto, site-urile și blogurile despre mașini și piese auto. Dacă oferi training-uri de dezvoltare personală, atunci caută grupurile de oameni interesate de leadership, de învățare continuă, site-urile și blogurile de profil, orice canal pe care clienții tăi ar putea să îl folosească.

2. După ce îi identifici, întreabă-te cum poți tu să îi ajuți pe ei să facă ceea ce fac, numai că mai bine, mai repede, mai ușor. Dacă vinzi mașini, înseamnă că știi multe despre ele. Dă informațiile mai departe, ajută comunitatea să răspundă unor întrebări pentru care altfel ar fi trebuit să meargă până la service. Dacă ești omul cu training-urile, organizează discuții pe teme de leadership, dezvoltare personală, ajută oamenii să afle ce fel de direcții vor să abordeze în dezvoltarea lor.
Continue reading 4 pasi pentru o prezenta solida in Social Media