Merci ar trebui să își schimbe tema din reclamă

De sărbători, Merci a pompat puternic reclame pe TV, mizând să crească vânzările. Treaba asta nu e rea, prinde bine la volum și dă poporului o idee de cadou. Problema e că, din lipsă de altceva, au folosit același jingle ca acum câțiva ani, produs în colaborare cu defuncta Mălina Olinescu.

 

Malina Olinescu – Merci (comercial)

Asculta mai multe audio pop

Oare agenția lor și tovarășii de la marketing nu știu că se asociază cu o artistă care s-a sinucis? Și nici nu e nouă povestea.

#Numazic

Ar merge măcar un voiceover nou, care nici nu e așa de scump. Poate o sa fie un 2013 mai creativ dacă le mai atragem atenția celor înghețați în trecut, blocați într-o inerție de neînțeles

Evitați Mr. Bricolage

Nu-mi face plăcere să scriu articole de genul ăsta, am mai spus-o și în alte rânduri, dar cred că e necesar ca brandurile să știe și de genul ăsta de feedback.

Povestea mea cu Mr. Bricolage (cel din Vitan) a fost una destul de rece și distantă, rar întâlnindu-ni-se drumurile până ieri, când am asistat la, probabil ultima interacțiune cu ei în magazin. Totul a început cu un set de beculețe de Crăciun cumpărate pe culoarea greșită pe care am vrut să le returnăm. Având în vedere că trăim în secolul 21, pot să presupun cu succes (de cele mai multe ori) că există și o gestiune electronizată și nu trebuie să vin obligatoriu(sic!) cu bonul de casă, cu atât mai mult în forma lui originală și neîntinată de un copiator malefic. Mai mult, dacă vin cu bonul de casă, pot să vin și cu o copie, în cazul în care, spre exemplu, bonul a ajuns la contabilitate, cu factura aferentă. O mai făcusem de atâtea ori la Cora, Bicostore, Carrefour etc.

Dar nu, la ei a fost mai strict – nu poți returna produse decât dacă vii cu bonul de casă în original. Ciudat, ați zice, că toți ceilalți acceptă și soluții de mijloc și Mr. Bricolage nu. Ei, eu spun că în spatele acestui refuz stă o minte foarte rău-voitoare la adresa clientului. Legea spune că ai dreptul să returnezi produsele achiziționate în termen de 30 de zile, dacă prezinți dovada achiziției și produsul e în stare bună, respectiv are și ambalajul original. Ce nu spune legea este numărul și tipul documentelor pe care comerciantul de poate solicita la retur. Profitând de această larghețe în exprimare, Mr. Bricolage au decis, dacă tot nu pot să refuze retururile, măcar să facă procesul mai anevoios, cerând chitanța aia nenorocită în original. Ce să mai, o metodă numai bună să reducă pierderile din retururi și să crească profiturile.

Colac peste pupăză, tanti alea de la informații clienți s-au purtat destul de neprietenos cu noi, după ce, evident, a trebuit să așteptăm câteva minute ca să vine șefa de magazin. Le-am urat succes în business, să se spele pe cap de cei 24 de lei cât valorează becurile și le-am zis că nu mai calc pe la ei.

Știu că Daniela și Raluca ar mai avea câteva lucruri de zis, însă, poate, le împiedică deontoligii care susțin că nu e bine să dai în branduri pe blog. Nu dă bine să muști mâna care îți dă de mâncare (sic! x2).

(sursa foto)

Cum a jignit (indirect) ZF o parte din industria de online

Îmi pare rău, dar cineva trebuie să le-o zică. Au dat-o de gard cu titlul ăsta:

A cui este vina că IAB Forum a fost în același timp cu ziua 1 a conferinței lor și că unii am ales să fim acolo?

Una peste alta, cred că o publicație și o echipă quality cum e cea a ZF, ar trebui să evite exprimări de genul ăsta. Dau bine doar în echipele de creație, pentru restul e posibil să fie o mică jignire.

Cum sa nu faci campanii online in 16 pasi usor de urmat

Acum ceva vreme am fost la o prezentare de-a lui Doru Panaitescu, în care ne-a povestit, printre altele, și despre câteva moduri în care poți să faci praf o campanie online. Mi-am permis să le pun pe blog, alături de câteva completări din proprie experiență.

  1. Buget dupa ureche – am auzit că 1000 EUR e ok
  2. Site-uri alese în mediaplan dupa ureche, pentru că alea îți plac ție/șefului
  3. Un singur banner, la repezeală. Așa vrea șeful/financiarul, e prea scump să producem mai multe
  4. Folosești un furnizor de media, ca sa nu îți complici viața
  5. Te uiți doar la rata de click pe banner
  6. Facem separat campanie de Pay-per-Click și social media, nu integrăm
  7. Mergi la punctul 1. (de aici încep ale mele)
  8. Lipsa unor obiective clare înainte de începerea campanie
  9. Viteza mică de reacție la întrebări, comentarii sau crize de comunicare online
  10. Vorbește doar despre tine peste tot
  11. Ai așteptări prea mari cu bani prea puțini/implicare redusă/efort mic
  12. Intri în campanie fără un sistem de monitorizare
  13. N-ai o politică de comunicare online în companie
  14. Ai elemente vizuale care arată de parcă ar fi fost făcute în Paint
  15. Folosești tehnologii de nișă pentru campanii mass-market (ex. Silverlight sau alte plug-in-uri de genul ăsta)
  16. Mecanisme complicate de înscriere în promoții și concursuri

Din păcate, chiar și după mai bine de un an de la prezentarea primelor 6 puncte, există destul de multă lume care încă face online după ureche. Pe lângă ei, au apărut și alte forme de urechiști, reprezentați de redactori online care scriu despre campanii pe care nu le înțeleg, dar despre asta cu altă ocazie. Deocamdată, aș vrea să ne concentrăm pe educarea clientului (rugămintea asta merge către agenții), pentru că de acolo se iau deciziile și se plătesc facturile.

Ce alte puncte ar mai fi de adăugat la lista asta?

(sursa foto)

S-a dus dracului afacerea cu cumpăratul de fani

Una din părțile bune ale Timeline-ului este că poți să vezi foarte clar dacă o pagină are un număr de fani pe bune sau dacă i-a cumpărat din ceva țară asiatică(tot sunt buni ei la produs orice ieftin și în cantități mari).

Dacă scrii în address bar:

FACEBOOK.COM/<adresa.pagina>/likes

apare imediat cel mai popular oraș din care provin fanii tăi.

Cel care s-a ars public primul din cauza asta este candidatul Prigoană, prins cu Bangladeshul pe pagină. Nu prea ai cum să crești într-o singură zi cu 10.000 de fani, așa cum a făcut el, fără un megaconcurs sau un viral extraordinar. Deci nu numai că a aruncat banii pe fani din asia, s-a ales și cu niște PR negativ prin presă, că doar suntem deja în campanie electorală.

Sunt curios dacă ați mai văzut alte creșteri ciudate în top în ultima vreme. Dacă da, poate ar trebui să vă uitați ce fani a câștigat pagina respectivă, din ce țară sunt majoritatea. (aviz clienților, să nu cumva să vă tragă țeapă agenția)

Alte exemple din top:

Doar Inna, Alexandra Stan și Akcent au cei mai mulți fani de afară – primele două plăcând extrem de mult turcilor(doh) și ultimii fiind populari în Pakistan(wtf? au concerte multe p-acolo).

Pro TV, Kiss FM, Creative Monkeyz, Bancuri, Lidl, Proiectul Roșia Montană sau Radio Zu au majoritatea fanilor din București.

Deci s-a dus dracului afacerea asta cu cumpăratul aiurea de fani. Vorba aia, dacă marketerul e prost, măcar sistemul să îl pedepsească. Data viitoare când auziți pe cineva că vă promite 10.000 de fani peste noapte cu 50-70 Euro, mai bine ziceți un ”nu, mulțumesc”.

Cum sa NU faci anunturi de angajare in publicitate

Mi-a ajuns în fața ochilor următorul anunț:

Descrierea postului

Agentie cu clienti in toata lumea cauta un junior ambitios care doreste sa ajunga departe in domeniul publicitatii. Trebuie sa vrea in primul rand sa invete totul despre publicitate si sa nu accepte sa fie altfel decat cel mai bun (chiar daca asta implica multa munca).

Deci, care este, băiatul/fata trebuie să se dea de trei ori peste cap și să se facă zmeul orelor suplimentare.

Si cum cea mai buna cale de a invata, e a face, printre responsabilitatile lui principale se vor numara:
• management de proiect publicitar (comunicarea cu clientul, prezentari la client, scrierea briefului de creatie, managementul echipei de creatie)

De aici ne prindem că ei caută un senior, dar pe care să îl plătească la nivel de junior, să facă treabă de account manager pe bani puțini. Bun, din ce în ce mai atractiv.

• conceperea de campanii publicitare (ia parte la brainstorming, propune concepte executionale si strategii de marketing) Continue reading Cum sa NU faci anunturi de angajare in publicitate

Teapa[ si rezolvare] cu Goldendeals.ro si Sindtour.ro

Preluat de pe Facebook, de la un prieten care s-a ars. Atenție la ofertele astea avantajoase. Ca să evite situațiile de genul ăsta, le recomand tuturor firmelor de reduceri de grup să VERIFICE faptul că toate punctele din ofertă există și în realitate și sunt cel puțin la fel de bune ca în descriere.

Update:

Avem și răspunsul GoldenDeals:

“[…]va multumesc foarte mult pentru prezentarea detaliata si documentata cu imagini a situatiei de acolo. Facem tot posibilul pentru a ne asigura ca promovam oferte de calitate, cu un maxim de transparenta, motiv pentru care astfel de feedback – desi neplacut – ne este de mare ajutor.
Intre timp, suma aferenta celor doua vouchere pe care le-ati achizitionat v-a fost rambursata si va fi disponibila in contul dumneavoastra.”

Toate cele bune,

Alina Oțelea
Head of Sales & Operations

Golden Deals Romania

——

Am achizitionat aceata oferta, prezenta la adresa urmatoare.

Inainte de a achizitiona voucher-ele pentru aceasta oferta am contactat telefonic, de mai multe ori, firma Sindtour pentru a ma asigura ca sunt 2 camere libere in perioada 29.iulie – 31. iulie.
Doamna/domnisoara Ioana m-a asigurat ca totul este in regula, atat conditiile de cazare cat si disponibilitatea camerelor. (urmand sa ne cazam la Vile** Vidra doua cupluri).

In momentul in care am ajuns la aceste vile, am asteptat dupa un domn responsabil cu receptia, sa ne putem caza. Ne-a spus: “Ce camere sa vedeti…Va dau ce am”.

De aici au inceput surprizele: Continue reading Teapa[ si rezolvare] cu Goldendeals.ro si Sindtour.ro

Marketing prin SMS – cum ar trebui facut – din perspectiva consumatorului

Am de mai multă vreme în draft titlul acestui articol. Ideea mi-a venit, inițial, de pe Twitter, pentru că 140 de caractere este fix aproape de dimensiunea SMS-ului(160). Din pricina asta, marketerii mobili ar avea multe de învățat de la interacțiunile pe care cei câteva mii de utilizatori de Twitter le au în fiecare zi în România.

Așa nu

Premisa de la care pornește SMS Marketing-ul, la noi, din câte am văzut și experimentat, din poziția de consumator, este că livrezi mesaje direct pe mobil, cu o promoție.

Practic, întrerupi activitatea omului din baza ta de date și îi dai speranțe că cine știe ce SMS important a primit.

Când colo – o promoție. Cei mai mulți nu numai că ignoră mesajul, ba mai mult, se enervează și îl șterg, după care, dacă treaba asta e frecventă, caută metode prin care să se dezaboneze.

Așa da

Nu pretind din capul locului că aș ști cum se face mobile marketing-ul ăsta prin SMS-uri, însă am observat reacțiile la tipurile de mesaje descrise mai sus, în comparație cu SMS-urile care oferă ceva util sau ceva amuzant celui care îl primește. Cazul cel mai fericit este când poți să livrezi ceva util și amuzant în același timp – dar nu e cazul de fiecare dată. Continue reading Marketing prin SMS – cum ar trebui facut – din perspectiva consumatorului

Ce inseamna sa fii bike friendly

Am fost sâmbătă în Herăstrău să mă dau cu bicicleta și am trecut pe la Aviatorilor, ca să mă întâlnesc cu ai mei prieteni cu biciclete și role. Întâlnirea era stabilită pe la 8, iar eu am planificat să ajung cu bicicleta din Sălăjean în Aviatorilor în cam 45 de minute.

Din păcate, am prins verde cam peste tot și am ajuns în 35 de minute, așa că am avut timp de un sandwich la City Grill, lângă clădirea Raiffeisen Bank. Cu ocazia asta, am studiat împrejurimile în timp ce mai dădeam câte ceva pe Twitter.

Așa am ajuns să observ suportul de biciclete, cu numeroase locuri, plasat de cei de la Raiffaisen:


Continue reading Ce inseamna sa fii bike friendly