Presa americană demască programul PRISM – serviciile colectează date de pe net

big-brother-posterNu pune nimic pe internet de care nu ești 100% că ar fi ok să fie afișat în centrul orașului, pe un panou publicitar. Mai mult, nu trimite nimic pe mail sau nu vorbi nimic la telefon de care nu ești sigur că nu poate fi folosit împotriva ta. Big brother is watching din toate părțile, atât la noi, cât și afară.

Diferența e că la americani mai intră presa în posesia unor mici dovezi de ascultări, de monitorizări sau data-sharing-uri făcute între diverse companii și serviciile lor. Citim în Wall Street Journal că organismul american de siguranță națională monitorizează cu sârg telefoanele mobile, emailurile și căutările pe internet, în scop anti-tero, încă din 2001. Washington Post dau chiar și numele programului – PRISM, împreună cu un grafic destul de sugestiv și lista companiilor care oferă acces la date: Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, AOL, Skype, YouTube, Apple. Bine-nțeles, companiile neagă orice implicare în program și dau din umeri.

Redau aici și declarația extrem de importantă a lui James Clapper (șeful NSA): “Information collected under this programme is among the most important and valuable foreign intelligence information we collect, and is used to protect our nation from a wide variety of threats.”. Deci, da, băieți și fete, vă urmărim ca să putem avea grijă de voi. Nu e vina noastră că aflăm și alte lucruri interesante, că ne mai putem băga pe un deal, pe un lead sau alte treburi de genul ăsta.

Toate lucrurile ăstea se întâmplă pentru că războiul, de câțiva ani, s-a mutat de pe arme pe date. Cine reușește să dețină și să orienteze cât mai multe date și informații câștigă. Vezi revoluțiile pe Twitter, vezi ce se întâmplă în Siria, în Turcia, ce a fost la greci, la ciprioți, controlul economic și monetar mondial etc.

(sursa foto)

Insight și infografie de la Conferința GfK – Menage a Digital Online and Offline

Am fost astăzi la evenimentul organizat de GfK, cu numele din titlu, chiar la ei în sediu. Overall, am rămas cu o impresie bună despre ei, muncitori, profesioniști, dar partea cea mai interesantă a fost, de departe, cea despre cifrele din piață. Am primit câteva informații generale, dar și o bucățică din studiul lor despre influenceri și Facebook.

Pe lângă asta, au anunțat că au un panel digitalizat de consum (FMCG) și că lansează un instrument în premieră, care îmbină online-ul și offline-ul. Dar mai întâi cifrele:

Am mai aflat despre Digitally Natives și Digital Immigrants:

O imagine face cât 1000 de cuvinte, deci 3 imagini fac cât…

Trenduri pentru digital natives: trăiesc în lumea mixta (online și offline), vor să artate bine și le place să aibă parte de fresh fun

social media

Digitally natives sunt hipsteri bio, grasi si narcisisti, care gusta glumele politcally incorrect.

Acum să vorbim un pic despre branduri. Brandurile sociale marchează momentele importante din viața targetului. Ele pun accent pe interacțiuni ce presupun gamification si experientalism, pe mesaje directe și pe a face userul să arate bine.

Digital natives = băștinași

Ei folosesc peste 50 de aplicatii pe mobil și peste 50 de site-uri pe zi.

Nu mai știu cine a zis-o, dar nu a fost combătut, așa că nu o luați ca fact. Next up, a fost Caroline de la IAB UK si GfK CEE, care a prezentat cea mai cărnoasă sesiune pentru mine, niște case-uri pe online care arată cum poți să construiești:

  • Awareness
  • Purchase intent

…pe internet. Și că bannerul nu e mort, nu există banner blindness și că influencerii care zic că nu văd bannerele mint sau sunt manipulați în subconștient (oare care variantă o fi mai rea?).

Niște cifre mai jos:

Am mai discutat despre ce decizii iei pe online: valoare vs. volum, impact, relevanță directă pentru vânzări și am explorat/ne-a dat temă de testare următoarele: frecvențe de 2-3 și efectul de halo.

***logo-ul trebuie sa fie MARE

Fără asta, advertisingul e degeaba.

Am mai aflat că onlineul + tv-ul merg cel mai bine împreuna (impact dublu prin interconectare vs. advertising independent).

În loc de concluzie, a zis că online-ul livrează:
– awareness
– repozitionare
Și e mai ușor de atins targetul, mai ales din punct de vedere al costurilor.

p.s. CTR-ul de 0.1% într-o țară dezvoltata e un succes.

După pauză, am continuat cu o prezentare despre experienta consumatorului – traseu, surse etc. Not that engaging. Redau câteva bullets:

  • Cei care cauta online cumpara si offline.
  • Trebuie sa fii peste tot – consumatorul cauta in multe locuri
  • Search si agregatoarele cresc traficul in magazin

Mobilele au un rol cheie in decizia de cumparare.

Despre case-ul Avon nu o să vorbesc, a fost prezentat foarte slab, generalități, foarte puține insighturi.

În final, Traian a vorbit despre motivul pentru care eram acolo – Studiul Online & Facebook Influencers.

Cum arată un brand urmăribil:
User obișnuit – De încredere și original
Influenceri- Comunicativ, deschis, prietenos

Și ultimul insight – ce se așteaptă consumatorul de la un brand pe Facebook (un titlu de articol în sine):

  • Tinerii vor creativitate
  • Adultii vor amuzament
  • Maturii vor seriozitate, prietenie si comunicativitate
  • Batranii vor incredere si onestitate

Aplicatie: The Speed of Change

Organizatorii Internet & Mobile World au pus de-o aplicație cel puțin interesantă pe site-ul lor. E vorba de The Speed of Change in Today’s Digital Age (nume cam lung, după mine), prin care poți să vezi statistici interesante despre online (atât de afară, cât și de la noi):

Pe social media, azi, s-au cheltuit cam 22 de milioane de dolari până la ora asta.

În România, anul ăsta, s-au vândut mai multe telefoane mobile deștepte decât laptopuri. La tablete încă stăm subțirel.

3.6 Petabytes de informație digitală au fost uploadați în România anul ăsta.

Și aplicația are multe alte date, pentru cam toate palierele industriei de comunicare digitală (online + mobile). Păcat că nu au pus sursele la fiecare, unele date fiind bazate doar pe estimări.

Nu uit nici partea a doua a aplicației, pe care o consider mai importantă decât prima – sondajul de opinie privind evoluția online-ului și mobile-ului la noi. Vă invit și pe voi să completați sondajul, astfel încât să avem o imagine cât mai clară asupra modului în care piața se percepe pe sine. Nu durează decât 2 minute. Apoi SHARE.

Ne vedem pe 19-21 Septembrie!

RoTwitter – numere

Am citit azi pe piticu.ro și pe blogul lui Manafu cum că ZeList ar fi adunat peste 7500 de conturi de Twitter în România. Acum, la ultima citire erau 7.766 pe ZeTweety.

Foarte bine, de acord să fie așa de multă lume pe Twitter în România, însă nu cred că s-a uitat cineva să vadă câți defapt din cei 7766 sunt cu adevărat activi și câți au cont doar așa, ca să fie și nu îl folosesc mai deloc. La noi sunt undeva la 1000 – 1500 de utilizatori cu adevărat activi pe Twitter, restul momentan sunt inactivi – și e puțin – 15% .

Am strâns niște statistici mai jos din ZeTweety, care susțin ce afirmam mai sus:

Doar 1000 de conturi au publicat mai mult de 3 Tweets toată săptămâna asta.

6257 de utilizatori nu au publicat absolut nici un Tweet de mai mult de o săptămână

Comportamentul utilizatorului de Twitter din țara noastră nu diferă cu mult de statisticile internaționale de mai jos:

3706760751_091604080c_o

Mai avem de crescut 🙂

Gata, mă duc în weekend!