Treaba asta nu poate să însemne decât că nu mai există așa de multe agenții care sunt dispuse să dea banii pe juniori/mid-levels și țin la salariu. Ianuarie e o lună notorie pentru cash-flow-ul negativ, așa că probabil va mai continua valul până pe la mijlocul lui Februarie, cel puțin.
Ce ar trebui să știe toți căutătorii de job: angajatorul caută REZULTATE și potențial APORT la BUSINESS, nu responsabilități și conturi administrate.
Plus, am auzit că se caută programatori, inclusiv juniori, nu social media whatever-i, pentru că e plină căsuța de email cu CV-uri de genul ăsta.
Dar, una peste alta, cine are niște insighturi din agenții? Se întâmplă ceva? Nu mai au bani clienții?
Sau pur și simplu internauții căutători de joburi au descoperit blogurile ca vehicule de promovare?
Ieri am fost invitat la IAB Forum 2012, conferința la care aflăm, de regulă, datele despre piața din online a României, câteva comparații cu Europa, reglementări, trenduri de dezvoltare și case-uri interesante.
Anul ăsta nu a făcut excepție, așa că merită să citiți notițele pe care le-am luat mai jos. Cu toate că nu am ajuns de la început, am sumarizat principalele idei prezentate pe cele 3 topicuri. Cheia ediției a fost optimistă și s-a vorbit mult despre integrarea comunicării, centrată pe online.
Reglementări europene și România
Directiva e-privacy a fost implementată, ceea ce înseamnă că, acum, în România, setările browserului constituie acceptul utilizatorilor de a primi cookieuri pe calculator, păstrând avantajele pe care această tehnologie le-a adus în România.
Publicitatea pe site-uri cu conținut ilegal și redefinirea datelor personale este în lucru, în curs de reglementare. Există o alternativă la ACTA – OBA:DTSG – cadru și principii de autoreglementare. În UK și Germania au început să fie construite ”liste negre” cu siteuri cu conținut ilegal. În România, s-a vorbit doar cu AIMR. Nu există alte discuții cu alte entități, iar rolul discuțiilor este de a opri distribuția de materiale ilegale.
Revizuirea legii protecției datelor cu caracter personal va fi votată la anul, prin aprilie, când se va adopta o noua reglementare strictă a colectării și folosirii datelor personale pe internet. IAB România dorește să introducă ”datele pseudononime”, pe bază modelului german, pentru păstrarea posibilității de profilare a userilor online. Dacă legea iese în formă asta, IMMurile din piață pot să dispară.
Rezultatele ROADS pe Semestrul 1 – 2012
Probabil prezentarea cea mai așteptată și urmărită a fosst a PWC, despre valoarea pieței de publicitate online din România pe S1 2012. Am început ușurel, cu un film despre comportamentele de consum.
Conținutul migrează spre dimensiuni mai mici – bite sizes, ușor de digerat.
Sms marketingul contextualizat local și în funcție de preferințele de consum e un business nexploatat.
Și acum cifrele:
Creșterea globală a pieței de piblicitate va fi de 6,7% pe intervalul 2012-2016
Pe românia – 1500 siteuri incluse, 22 de entități.
Venit total în piața de online pe S1 2012 – 46,6 mil lei ~ 10 mil euro
Rațe de creștere previzionate pe 2012-2016 în piață globală:
Video și mobile vor crește cu peste 30%
Search și display vor domină în continuare piață.
Content advertising e pe locul 3, cu puțin peste 10% din piață.
Telecom, auto și serviciile financiare domină piață românească, cu aprox 30% din totalul spendingului pe 2012.
Tendința: creează un mediu în care consumatorul crede că se află în control. Treci de la push la dialog.
Piața de online a crescut comparativ cu s1 2011 cu 2,9 mil lei (600.000 euro), deci +7% – fără Google și Facebook ads.
Bannerele embed au crescut, formatele interruptive au crescut cu 13%, iar content advertising a scăzut cu 0,5%. Se vede o migrare spre safe advertising.
35% dintre CEO au spus că au amânat o mișcare strategică din lipsă de talente în companie.
După ce am primit cifrele, au început case-urile, tot așa, cu o introducere mai relaxată, cu Infinit Solutions, cea mai profitabilă agenție independentă (sic!), care a insistat foarte mult pe Tradigital – create ecosystems around the consumer și pe conceptul de agenție full service bazată pe digital. Cu toate că a vorbit de integrare, a prezentat doar două aplicații de Facebook cu rezultate mediocre:
Rompetrol – Atelierul de paști (aplicație de facebook). A adus doar 3000 de fani, 2000 au jucat. probabil că aplicația a costat câteva mii.
Back to school – Rompetrol – a adus 908 ușeri care au produs conținut și 8000 de fani.
Și a anunțat că fac pentru Rompetrol un joc similar cu Orașul Minier.
Vorbe pe fir – proiect special pe hotnews.ro al Smile Media
Următorul proiect a fost un pic mai interesant, din zona de content advertising. S-a bazat pe două concursuri – Primul alo(povești despre telefonul fix, momentele în care vorbeau doar pe fix – 113 povești, 5000 de likeuri) și Fotografii în tonuri(fotografii cu telefoanele vechi – 98 poze, 16000 de likeuri).
Campania a fost promovată prin display pe Hotnews și Smartwoman, respectiv insert în newsletter-ul Hotnews.
Campanie online pentru detergenți – Persil în Rusia, by OMD
A prezentat Alexandra Zadoya, Henkel Account Manager OMD Russia.
Ce se întâmplă în mintea femeilor? Emoții. De aceea, au promovat Persil Fresh Pearls printr-un joc pe rețele sociale în Rusia, tot un fel de Farmville. E al doilea exmplu de branded games în jumătate de oră.
Rezultatele au fost uimitoare. Reach de 5 milioane din cele 8,5 mil. de femei perfecționiste în rusia. Research-ul a arătat că 80% din jucătoare au înțeles beneficiile brandului. Research-ul a fost făcut pe jucători, participanți la concurs și interviuri online – totul digital, iar relevanța jocului pe internet pentru detergent a fost de peste 70%. Jocul a fost relevant pe KPI.
Jucători – 300.000 pe două rețele de socializare, în condițiile în care în Rusia sunt aprox 61 milioane de utilizatori de internet.
Prezentarea Havas worldwide(rețea globală de advertising) – Russ Lidstone (@russlidstone)
Prezentarea s-a bazat pe ideea că brand-ul se construiește și dincolo de banner – abordează advertisingul în mod integrat și centrat pe conținut, social media, digital, dincolo de disciplinele clasice. Obiectivul lor e să livreze pe obiectivele de marketing și de business.
Am evoluat de la explicare la dovedire, până la cele 8 e-uri:
Elaborate and engage
– campania Chivas Regal în UK- lansare pe Youtube, susținută de TV și outdoor.
Educate and Enrich
– Credit Suisse – clienți cu venituri de 5 mil plus. Campanie cu expoziția Leonardo Da Vinci la galeria națională de artă din Londra – partener. Au făcut o aplicație de ipad/iphone – explorarea modului de lucru al artistului. Mii de descărcări și bunăvoință pentru sponsor.
Effect and enlighten
– thepeacebutton.com – erau doar 19 români l-au apăsat. Sper că s-a mai schimbat numărul între timp.
Entertain and empower
– Alberto V05 – campanie vox pop cu muzică și hairstyle demo.
Campania a fost lansată cu Shazam la XFactor UK, te ducea direct pe siteul de campanie. Așa da integrare cu TV-ul.
Au lucrat cu parteneri creativi pe conținut, nu au făcut totul în house. Concluzia: Dacă vrei să faci campanii puternice, nu poți decât să lucrezi integrat.
A urmat Bela Papp – Microsoft CEE, despre UGC
Am văzut un accent și din partea lui pe conținut generat de utilizator, colaborare între ușeri, rich media. Mai mult, userul tinde să își construiască identitatea online – testează produse înainte să și le ia.
Key finding de aici – Skype ads – reach de 1,6 milioane de români, însă targetarea lasă de dorit deocamdată.
Trenduri în measurement/digital research – Krystyna Bębenek , Audience Research Product Manager, Gemius
Nu am aflat informații noi. Se vorbește din nou de performanță vs. click, despre importanța datelor, a segmentării etc.
Geoffrey Hantson, Executive Creative Director la Duval Guillame Modem – despre virale. Nu e o strategie, e loterie
Creezi obiecte sociale – e vorba despre conversația din jurul filmului.
Pași de conversație:
Provocă o conversație
Surprinde și inspiră
Fii relevant
Fii autentic
Carlsberg – văzusem campania la Interact Barcelona, însă nu văzusem și rezultatele
Brand attribution – 98%
Share of choice – 37% (de fiecare data când cineva dădea click pe un banner de bere, de 0.37 ori era carlsberg).
TNT Belgium launch – push to add drama
– Second most shared ad ever
Iar ultimele două case-uri au arătat că PR stunts filmate sau VOX POPs sunt mai bune decât reclamele cu actori.
People trafficking – Red light district
Mind Read tent – online safety of information
În loc de încheiere, spun din nou că merită să mergem la conferințe, merită să participăm la educarea pieței și merită să cunoaștem oameni mișto (în speciall Robb și Geoffrey, care sper să inspire mai multe campanii mișto și în online-ul românesc, cu integrare adevărată și canale bine alese).
Organizatorii Internet & Mobile World au pus de-o aplicație cel puțin interesantă pe site-ul lor. E vorba de The Speed of Change in Today’s Digital Age (nume cam lung, după mine), prin care poți să vezi statistici interesante despre online (atât de afară, cât și de la noi):
Pe social media, azi, s-au cheltuit cam 22 de milioane de dolari până la ora asta.
În România, anul ăsta, s-au vândut mai multe telefoane mobile deștepte decât laptopuri. La tablete încă stăm subțirel.
3.6 Petabytes de informație digitală au fost uploadați în România anul ăsta.
Și aplicația are multe alte date, pentru cam toate palierele industriei de comunicare digitală (online + mobile). Păcat că nu au pus sursele la fiecare, unele date fiind bazate doar pe estimări.
Nu uit nici partea a doua a aplicației, pe care o consider mai importantă decât prima – sondajul de opinie privind evoluția online-ului și mobile-ului la noi. Vă invit și pe voi să completați sondajul, astfel încât să avem o imagine cât mai clară asupra modului în care piața se percepe pe sine. Nu durează decât 2 minute. Apoi SHARE.
…sau 18% n-ar mai face baie, dacă asta ar fi condiția să păstreze telefonul.
Un infografic semnat de OnlineColleges.com (apropo, e un instrument de promovare foarte bun) și pe care l-am cules de pe Mashable spune că 65% din utilizatorii de iPhone chestionați nu pot trăi fără telefonul mobil sau că 40% dintre ei ar renunța la cafea înainte să dea din mână telefonul.
Altfel studiul cuprinde și alte date mult mai importante pentru advertiseri, spre exemplu. Oamenii cu venituri mari sunt de 3-4 ori mai înclinați să își ia un gadget decât cei mai prost plătiți, după cumpărarea unui smartphone, alte gadgeturi devin redundante (ipod, mp3 player, radio portabil etc.), dar și învață cu 40 de minute în plus în fiecare zi sau își urmăresc planul de învățare cu ajutorul telefonului.
Cu toate că în România erau doar 2.5 milioane de smartphone-uri (aprilie 2012), piața crește, iar odată cu ea, trebuie să crească și interesul advertiserilor pentru ea. Eu am folosit smartphone din 2009 și nu m-aș întoarce la vechile telefoane.
Am trecut de încă un an de criză, 2011, am intrat cu stil în 2012, an în care sper ca piața de online să crească, dacă nu toată, spre deosebire de anul trecut când am asistat la o scădere în termeni reali – vezi aici – cu toate că ROADS raporta creștere(incluzând noi publisheri în studiu).
Dincolo de contextul socio-economic în care activăm(optimism prudent), datele de la care pornim, cred că e important să pun pe hârtia digitală două dintre mecanismele/ideile de campanii pe care cred că o să le vedem mai des în 2012.
1. Branded content vs. campanii de display
De câțiva ani se tot vorbește despre moartea bannerului și trecerea la alte modalități de promovare online. Personal, n-am crezut niciodată că instrumentul ăsta e pe ducă, ci doar că nu e foarte bine exploatat. E ca reclama la TV. Se face de mulți ani, însă sunt câteva tipuri de execuții care funcționează bine, restul așa și așa. Continue reading Cateva trenduri de online pentru 2012
N-am mai zis-o până acum pentru că nu eram sigur cât de mult pot să afecteze percepția clientului scandalurile din blogosferă. Nu contează că ele nu te implică pe tine ca brand/client/produs ci sunt doar o fricțiune minoră între doi sau mai mulți bloggeri.
Contează că se întâmplă și că oamenii cu mai puțină experiență în relația cu bloggerii pot să se sperie ușor de conflictele de genul ăsta. Reacția e de ”dacă se supără și pe mine și mă dă pe blog, ce mă fac?”. Și treaba asta nu vine de la account/executive, ci poate să vină de mai sus și atunci, dacă ai dat-o de gard într-o campanie/ai dat cu un alt blogger de pământ, s-ar putea să nu mai vezi campanii de la un anumit segment de client.
Am citit astăzi pe mashable.com că un număr destul de mare din primele 100 companii Fortune 500(conform celor de la Burson-Marsteller), folosesc cel putin 1 instrument de socializare – 79%. Dacă ne uităm la slide-ul 4, vedem de ce spun că social media e abia la început. Doar 20-30% din companii folosesc un mix complet de comuincare prin rețelele sociale. Prin comparație cu piața de publicitate tradițională, afirmația de mai sus ar suna așa:
”79% din companiile de top folosesc cel puțin un instrument de promovare – TV, Radio, Outdoor, Indoor, Direct Mailing, etc, însă doar 20% folosesc un mix complet de instrumente” – afirmație falsă, pentru că 100% din companiile din Top 100 Forbes folosesc cel puțin un instrument de publicitate, iar dacă ne uităm la mix, pe un interval de 1 an, probabil că descoperim o cifră similară.
E interesant de observat că Europa este pe locul 2, imediat în urma Americii, la Twitter, Facebook și Youtube, însă suferă puternic încă la capitolul bloguri de companii. Mai jos poți să urmărești toată prezentarea.
Social media va fi o piață matură atunci când marketingul va alege promovarea pe Youtube la fel de natural cum alege un spot TV pentru FMCG(fast moving consumer goods – iaurturi, cereale, produse de curatat, etc).
Am ajuns de ceva vreme la Zilele Biz, în ultima zi, cea de Media și Marketing. Ziua începe cu câteva discursuri triste din partea publisherilor români, care ne povestesc cât de mult a căzut piața de media și cât de mult va mai cădea. Superconstructiv.
Nu o să fac live blogging de aici, ci mai degrabă voi scrie pe Twitter:
Incep cu un citat reprezentativ pentru ce se intampla acum in economie: ”Du-te sa produci ceva, inceteaza sa mai faci bani pe vanzarile si cumpararile facute de altii.” – tatal lui Bud Fox
Wall Street e unul dintre filmele despre manipularea informatiei. In postul despre ”Wag the dog”, scriam de efectele manipularii informatiei utilizate in distragerea atentiei de la anumite evenimente ce se doresc ingropate.
De data asta mobilul utilizarii informatiei este profitul. Charlie Sheen – Bud – joaca rolul unui broker cu ambitii de imbogatire rapida, iar Michael Douglas – Gordon – bogatul speculant fara mila si sentimente.
Pe cat de trivial suna, pe atat de bine joaca ambii actori, ilustrand batalia dintre moral si imoral, dintre lacomie si afaceri responsabile. Filmul prezinta tehnici atat de vanzari la inceput, cat si inght-uri asupra stilului de prelevare a informatiilor. Spionajul economic devine litera de lege, iar vanzarile si cumpararile se fac doar sub cunoasterea informatiilor din interior.
Evolutia filmului e una clasica, escaladand de la Buddy, broker mic, la Bud Fox, milionar, in afaceri cu Gordon.Punctul culminant e atins cand Bud amesteca afacerile cu sentimentele, incercand sa salveze comapania aeriana la care lucra tatal lui. Ajunge sa faca totul, provocand-ul pe Gordon prin aducerea in joc a rivalului sau, Wildman.
Filmul se termina foarte moralizator si tipic unui film american, mai ales din 1987, cu Bud ridicat de comisia de arbitraj si anchetat pentru conspiratie la preluarea de companii, vanzari-cumparari pe baza informatiilor privilegiate, spionaj economic si ultima scena il surprinde intrand in tribunal, dupa ce il aduc parintii cu masina. Tot acolo se pronunta citatul cu care am inceput.
”Wall Street” reprezinta una din cele mai bune intruziuni in adancurile mecanismelor capitaliste, dezvaluie stilul in care capitalul circula intr-un mediu in care speculatia e litera de lege in cartea marilor jucatori.
În ultimele săptămâni am văzut un număr îngrijorător de oameni care își caută un loc de muncă – online related.
