România Liberă – Banii cash sunt scumpi

Banii cash sunt de fapt scumpi și dacă nu trebuie să îi transferi. Banii cash nu produc dobândă, pe când la bancă, spre exemplu, în Marea Britanie, se poate să ți se ofere chiar și 4% anual pentru sume de 2000 de lire sterline. Mai mult, tot în această țară, cei care aleg să plătească facturile de utilități sau telefon mobil prin debitare directă din contul bancar primesc reduceri considerabile pe durata unui an. Nu mai punem la socoteală faptul că pentru a plăti aceste facturi cash trebuie să te deplasezi la poștă sau la sediul companiilor furnizoare.

Mai multe în articolul apărut astăzi pe RomâniaLiberă.ro despre nevoia de Diaspora Digitală.

World Information Architecture Day în România

WIAD-event-agenda-01-570x407Pe 15 februarie, la cafeneaua Tete-a-Tete din București, Grapefruit organizează ediția românească a World Information Architecture Day, eveniment inițiat, la nivel internațional, de Information Architecture Institute (SUA) și se desfășoară simultan în 25 de orașe și 15 țări. Tema de anul ăsta este modificarea comportamentului utilizatorilor prin UX, strategii de conținut și arhitectura informației (cu studii de caz). 

Organizatorii așteaptă 120 de participanți (project și product manageri din companii, experți în marketing și digital, generatori de conținut, designeri sau copywriteri). 

Câțiva dintre speakeri: Lucian Georgescu (Managing Partner, GAV), Cornel Baloneanu (Product Manager, PayU), Lucia Ciucă (Director de Marketing, eMAG), Sorin Pintilie (Designer & Co-Founder, Xone Design), Corina Săftescu (Director Editorial, CTRL-D), Marius Ursache (Chief Design Officer, Grapefruit) și Alecsandru Grigoriu (UX Designer, Grapefruit). Evenimentul e pe bază de invitație. Dacă vrei să participi, trimiți un email la office (at) grapefruit.ro

Cu toate că nu o să fiu acolo fizic, trimit pe cineva care să culeagă datele esențiale, studiile de caz și discuțiile cele mai interesante și pe baza cărora să fac un update la postul de față.

Până la urmă, un proiect digital fără o arhitectură clară a informației e ca o casă construită fără plan: sunt șanse mari să cadă.

Update:

Mai jos am publicat rezumatul prezentărilor de la WIAD 2014 – România, unde, din păcate, lipsa tehnologiei de teleportare m-a împiedicat să ajung 🙂

Wiad-37_audienta

Pentru a demonstra importanța arhitecturii informaționale (AI) și a conținutului în orice situație, membrii Grapefruit au propus o soluție online de completare a Declarației 200 de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Formularul tipărit a fost reorganizat din punct de vedere al AI, astfel încât completarea acestuia să fie mai ușor de făcut de către persoane care nu dețin noțiuni juridice avansate sau de fiscalitate. Cu ajutorul noii soluții, utilizatorii primesc informații și exemple concrete, afișate în mod contextual. Prototipul prezentat la WIAD 2014 beneficiază de responsive design, fapt care îl face ușor de accesat de pe mobil și tabletă. Formularul este disponibil online la adresa www.d200.grapefruit.ro și poate fi tipărit, semnat și depus la ANAF.

La WIAD 2014, s-a discutat atât despre crearea unui conținut relevant și adaptat nevoilor utilizatorilor, cât și despre crearea unei experiențe pozitive printr-o arhitectură informațională îmbunătățită. Lucian Georgescu (Managing Partner, GAV) a vorbit despre importanța poveștilor construite în jurul brandurilor. Prin studiile de caz arătate, acesta a subliniat necesitatea creării unor povești relevante și autentice pe diversele canale media și ingeniozitatea de a construi branduri puternice cu ajutorul PR-ului negativ. Corina Săftescu (Director Editorial, CTRL-D) a discutat despre dificultatea de a crea conținut de calitate pentru o publicație de nișă și provocările cu care se confruntă un publisher în realizarea strategiei de conținut.

Adrian Iacomi (UX Designer & Partner, Cactus Ideas) a exemplificat, printr-un exercițiu de comparare a mai multor funcționalități disponibile în magazinele online din România, ce  înseamnă o arhitectură informațională corectă. La baza concluziilor prezentate au stat numeroase criterii de UX și AI. Iacomi a subliniat importanța testării oricărui produs digital cu utilizatori reali și a evidențiat beneficiile unei AI corecte, printre care: reducerea costurilor ulterioare, verificarea propunerilor de design și relevanța produselor realizate pentru publicurile țintite.

Lucia Ciucă (Marketing Manager, eMAG) și Cornel Baloleanu (Product Manager, PayU) au vorbit despre modificările care au dus la optimizarea procesului de plată online pe site-ul eMAG, prin implementarea unei noi pagini de plată. Aceasta presupune o opțiune unică de plată cu cardul, ceea ce a dus la creșterea cu 41.5% a ratei de conversie în pagina de plată (20% din totalul comenzilor realizate), de la implementarea sistemului până în prezent.

Prezentarea lui Gabriel Pătru (IAB Expert & Integrated Communications Manager, Media Direction, BBDO) a rezumat necesitatea de a avea o viziune globală și integrată asupra brandurilor. Pătru a subliniat importanța creării și transmiterii unor experiențe unitare pentru consumatorul final.

12 trenduri digitale pentru 2014 și reconcilerea cu 2013

New_Year_wallpapers_Welcome_2014__goodbye_2013_047785_2013 n-a fost cel mai bun an din lume. A fost marcat de creștere destul de artificială în SUA, de erori politice mari în România și de o recunoaștere a înfrângerii metodei austerității din partea FMI. Nici pentru piața de digital nu a fost un an strălucit. Sper că în 2014 o să vedem mișcări mai mari decât în anul care a trecut.

Reconcilierea cu 2013:

Anul trecut spuneam că vom vedea mai des modelul de campanie cu componentă socială. Nu știu de vreun studiu în sensul ăsta, așa că nu-mi dau seama dacă trendul s-a îndeplinit ori ba. Poate știți voi.

Facebook a stagnat și și-a bătut cuie în sicriu cu faptul că paginile de brand nu se mai văd fără advertising. Nici blogurile n-au mai crescut. Totul a fost în ton cu trendul general de stagnare-scădere al pieței de la noi.

Trenduri în online și comunicare integrată pentru 2014:

Nu-i unul, îs mai multe și sunt adunate din toate părțile. Mai jos e o listă cu cele mai importante, din punctul meu de vedere, culese de aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici si aici.

  1. Întoarcerea Emailului – dată în mare parte de moartea engagement-ului pe Facebook. Tot mai mulți marketeri se vor reorienta din nou spre liste de email, spre newslettere și activări prin email.
  2. Video, video, video – din ce în ce mai mult conținut video (scurt). Internetul în loc să schimbe comportamentul utilizatorului, implicându-l, se adaptează și livrează conținut rece – video – similar cu cel primit prin TV. O altă utilizare pentru anul ăsta ar fi video-ul personalizat/personalizabil via email/social media networks.
  3. Content marketing-ul (scurt) n-a murit, abia s-a născut. 78% din șefii de marketing cred că ăsta e viitorul, deci aici vor investi. Mai puțin text, multă imagine și video, multă integrare.
  4. Cloud – cine nu și-a mutat măcar o parte din activitate în cloud în 2013 o să o facă sigur în 2014. Veste bună pentru SaaS-uri.
  5. The rise of mobile – luna trecută, realitatea.net a avut peste 6 milioane de vizite pe mobil. Prin comparație, pe online-ul tradițional au fost doar un pic peste 4 milioane de vizite (conform SATI). Asta spune că din ce în ce mai mulți consumatori folosesc netul pe mobil, de când cu planurile generoase de date de la toți operatorii.
  6. Securitatea datelor personale – din ce în ce mai mulți oameni dau din ce în ce mai puține date personale și sunt îngrijorație de cine și ce face cu adresele lor de email, conturile de Facebook, cu numerele de telefon sau adresele de acasă, locurile de muncă, pasiunile și studiile pe care le-au declarat pe net. Chestia asta e foarte importantă și pentru marketeri. Va trebui să fim foarte atenți ce date cerem și să le selectăm pe cele de care avem cu adevărat nevoie.
  7. Integrarea puternică între TV și online – toate studiile din ultima vreme arată că utilizatorii de smartphone-uri, tablete și laptopuri se uită la televizor în timp ce stau pe net => oportunitate pentru marketeri și pentru campanii de acțiune rapidă și simpă TV to online/mobile.
  8. GPS marketing – livrăm oferte targetate geografic în 2014, pentru că acum avem și mai multe device-uri care oferă date despre locul geografic în care se află potențialul client. Creepy? Poate. Util? Sigur.
  9. Internet of things – imprimate 3D, case inteligente, Google Glass, iWatch, toate vor începe să fie oportunități de marketing în 2014, nu doar curiozități (bine, mai mult mai încolo, 2016-2017, în România).
  10. Vom vedea din ce în ce mai des Social ads – integrate cu Google Plus, cu Facebook, cu Twitter.
  11. Drone – la evenimente, la concerte, în zone industriale, drone peste tot, unele din ele transmițând video și audio în timp real.
  12. e-Shopping non-stop – vrei să cumperi de pe tabletă ceva la 3 dimineața? Poți. Vrei să cumperi de la birou, de pe smartphone? Acum se poate. Cine nu e gata pentru tipul ăsta de comerț, ar trebui să își refacă site-ul acum.

Rămâne în continuare valabil gamification-ul din 2012, dar și campaniile cu componentă socială din 2013. Să înceapă 2014, zic.

(sursa foto)

McKinsey – două idei despre capital digital

Întâmplarea face ca săptămâna asta să mă documentez pentru cursul de economie de la Executive MBA-ul din Londra pe care îl urmez de 1 an și ceva și să dau peste mai multe informații foarte interesante despre evoluția și trendurile în business ce afectează mediul digital.

De data asta am intrat adânc în rapoartele McKinsey și am punctat următoarele:

  • a crescut interacțiunea cu clienții via mediul digital (împreună cu mediul digital, aș zice, pentru că rata de utilizare crește de la un an la altul), însă nu și interacțiunea cu alți stakeholderi (în special interni) via online
  • companiile folosesc mai multe aplicații pentru gestiunea Big Data. Aș adăuga aici că au nevoie și de executivi buni care să înțeleagă, interpreteze și utilizeze concluziile extrase din big data în business.
  • 30% din companiile participante la studiul McKinsey au integrat un Chief Digital Officer în structura lor. Good to know!
  • Europa e la coadă când e vorba de ponderea investițiilor în inițiativele de business centrate pe digital.

Concluzia raportului pune accentul pe resursa umană, care, așa cum ziceam și în articolul de ieri, e extrem de importantă pentru creșterea impactului pozitiv pe care integrarea digitală o poate aduce. Se caută liderii talentați care știu să gestioneze așteptările.

chief_digital_officer_cool_600

Al doilea material pune problema un pic mai contabilicește – cum se reflectă capitalul digital în valoarea companiei. Dincolo de aspectele ce țin de valoarea companiei și perspectivele unei achiziții, respectiv de partea tradițională a capitalului digital (servere, infrastructură etc.), companiile trebuie să măsoare și să investească în capacitățile intangibile ce țin de partea digitală a business-ului.

Concret, vorbesc despre:

  • the unique designs that engage large numbers of users and improve their digital experiences;
  • the digital capture of user behavior, contributions, and social profiles;
  • the environments that encourage consumers to access products and services;
  • and the intense big-data and analytics capabilities that can guide operations and business growth.
  • new business models for monetizing digital activity, such as patents and processes that can be licensed for royalty income, and the brand equity created through digital engagement.

Challenge-ul aici e pentru CDO sau pentru digital manager să cuantifice toate elementele de mai sus și să le includă împreună cu CFO-ul în activele companiei. Discuția se duce în funcție de impactul de profit and loss al fiecărui punct, precum și costul de oportunitate al neinvestirii într-un canal sau o tehnologie (despre asta o să scriu altă dată).

Canalele se schimbă, internetul rămâne.

(sursa foto)

1 din 4 business-uri o să aibă de suferit pentru că nu știu digital

bright-future-aheadCiteam azi un articol de shameless PR pe mycustomer.com. Îl citez oricum pentru că îmi dă niște informații interesante despre domeniul nostru drag, online-ul.

Compania de cercetare Gartner Research prezice că 1 din 4 business-uri va muri din cauza faptului că nu s-au adaptat la lumea din ce în ce mai digitală în care trăim.

Lupta o să se dea pe oamenii buni care înțeleg mediu digital. Sună bine, nu? Așa au zis 90% din cei 151 de intervievați în cadrul studiului (toți implicați în digital strategy). Digitalul va juca un rol din ce în ce mai mare în modelele de business, în diversificarea surselor de venit, iar cineva va trebui să îi ajute pe directorii generali/operaționali să integreze digitalul în procese.

De aici.

(sursa foto)

UK și US: Lecții de comunicare politică pe online

voteUneori găsesc resurse foarte mișto pe internet, unde sunt lăsate pentru posteritate niște insight-uri din marile campanii sau de la conferințe sau evenimente la care nu am ajuns și nici nu aș fi ajuns în mod normal.

Materialul de mai jos, din care am extras câteva idei, despre comunicare politică în mediul online (produs ca urmare a unei întâlniri cu echipa lui Obama din 2012) e de păstrat.

Sumar:

  • Internetul ajută un candidat bun, dar nu salvează unul prost
  • online-ul trebuie să fie o infrastructură, o componentă de bază a campaniei
  • campania digitală nu înseamnă numai răspunsuri în social media, ci integrare cu restul eforturilor de comunicare
  • nu trebuie să te cramponezi în aceleași tehnici și metode, merge să încerci ceva nou în fiecare zi pe online
  • au comunicat mult despre politici, evenimente și au creat conversații
  • l-au profilat pe Obama ca om și ca politician pe online
  • una din cele mai mari provocări a fost păstrarea relațiilor de comunicare cu alegătorii chiar și după vot

Chiar dacă materialul a fost făcut pentru eșicherul politic din UK, cred că punctele de mai sus se aplică și la noi cu mare succes. Campania politică tot la fel se face, oriunde ai fi în lume: colectează, profilează, adu la vot.

(sursa foto)

Raport Technorati: site-ul e rege când vine vorba de încredere

Săptămâna trecută am pus mâna și am citit raportul Technorati pe 2013, fostul State of the Blogosphere, transformat într-un raport social media foarte interesant. Mai jos sunt câteva concluzii post-lectură și raportul integral.

  • majoritatea consumatorilor sunt influențați de site în procesul de cumpărare
  • Facebook a acaparat mare parte din social media, Youtube e singurul care îi face față
  • brandurile postează un pic prea mult pe rețelele de socializare
  • surprinzător e ca user-ii urmăresc brandurile pe Youtube, în mare măsură, ca să învețe despre produsele sau serviciile lor
  • Instagram e canalul cel mai folosit pentru cumpărături(?!). Ma întreb cum, oare? Linkuri în text, trimiteri spre site?
  • Dacă influencer-ii folosesc intens Facebook, pe unul din cele mai puternice canale, Youtube, doar 7% publică săptămânal  conținut. Mai mult, Youtube pare să genereze mai mult venit din efortul mic depus, comparativ cu Facebook sau Twitter
  • peste 70% din influencer-ii de afară nu fac mai mult de 5000 dolari pe an
  • tot ecommerce-ul, linkurile afiliate și dispaly-ul sunt cele mai importante și acceptate surse de venituri

Feel free to share.

Dicționar de acronime digitale

dictnryDe ceva vreme caut să pun pe blog un mic dicționar de acronime folosite în mediul digital. Mai jos e o listă luată de pe blogul eConsultancy, din care am tuns elementele mai puțin înâlnite pe la noi și am păstrat esențialul.

Evident, fiecare are o definiție proprie, dincolo de denumire, însă, pentru detalii, se poate folosi cu încredere orice motor de căutare. La cele mai puțin evidente, am dat eu o scurtă descriere. Dacă mai aveți altele neluate în seamă, lăsați cu încredere un comentariu

AJAX – Asynchronous Javascript and XML – limbaj de programare

API – Application program interface – protocol de comunicare între două softuri

AR – Augmented reality

ASP – Application service provider

B2B – Business to business

B2C – Business to consumer

CLV – Customer lifetime value

CMS – Content management system

CPA – Cost per acquisition / action

CPC – Cost per click

CPL – Cost per lead

CPM – Cost per thousand (afișări)

CR – Conversion rate

CRM – Customer relationship management

CSS – Cascading style sheets – foile de stil folosite la personalizarea site-urilor

CTA – Call to action

CTR – Click-through rate – rata de click pe reclamele tale

DM – Direct mail (or ‘Direct message’, in Twitter circles)

DNS – Domain name system – domeniile web folosesc sistemul pentru identificare

ECPM – Effective CPM

EPC – Earnings per click

EPM – Earnings per thousand (afișări)

ESP – Email service provider

FB – Facebook

FBML – Facebook Markup Language – limbajul tip HTML din cadrul Facebook

FTP – File transfer protocol

GA – Google Analytics

HTML – HyperText Markup Language – limbaj de stilizare a paginilor web

HTTP – Hyper Text Transfer Protocol

HTTPS – Hyper Text Transfer Protocol Secure

IM – Instant Messaging

IMAP – Internet Message Access Protocol

IP – Intelectual property (or ‘Internet Protocol’)

IPTV – Internet protocol television

ISP – Internet service provider

KPI – Key performance indicator

LTV – Lifetime value

MoM – Month on month

MLM – Multi-level marketing

MVT – Multivariate testing – testezi o ipoteză cu mai multe variabile. Statistică.

OEM – Original equipment manufacturer

OS – Operating system (sometimes this is used for ‘open source’)

PHP – PHP Hypertext Preprocessor – știu, e recursivă denumirea

POS – Point of sale

PPC – Pay per click

PPL – Pay per lead

PPV – Pay per view

PR – PageRank

QA – Quality assurance – testerii de jocuri știu despre ce vorbesc. E vechiul CTC

QR Code – Quick response code

QS – Quality score

ROI – Return on investment

RON – Run of network

ROR – Ruby on Rails – limbaj de programare

ROS – Run of site

RSS – Really Simple Syndication – sistem de notificareși livrare pentru apariția articolelor noi

RT – Retweet

RTB – Real time bidding

RTD – Real time data

S2S – Server to server

SaaS – Software as a service

SEM – Search engine marketing

SEO – Search engine optimisation

SERP – Search engine results page

SLA – Service level agreement

SM – Social media

SME – Small / medium enterprise. (aka SMB = ‘business’)

SMM – Social media marketing

SMO – Social media optimisation

SMS – Short message service

SSL – Secure Sockets Layer

SWOT – Strengths, weaknesses, opportunities, threats

TLD – Top level domain

TOS – Terms of service

UI – User interface

UGC – User-generated content

URL – Uniform resource locator

USP – Unique selling proposition

UX – User experience

VOD – Video on demand

VM – Viral marketing

WOMM – Word of mouth marketing

WYSIWYG – What you see is what you get (editor web)

YOY – Year on year

YTD – Year to date

XML – Extensible Markup Language

de aici

(sursa foto)

Citire rapidă: esențială pentru web 2.0

Dacă tot am început anul cu predicții, ar trebui să mă ating un pic și de capitalul uman al internetului, cei cu care facem campanii, cei care ne citesc blogurile, ne dau like-uri, tweeturi și mai știu eu ce. Adică voi, deci și tu.

Problema: viteza cu care produce internetul conținut a crescut în ultimii ani exponențial și va continua să crească, pe măsură ce adăugăm noi și noi utilizatori, noi și noi rețele sociale.

Soluția: internautul își dezvoltă fie un sistem foarte bun de filtrare, fie o depridere de citire rapidă a mesajelor ce curg în fiecare zi prin fața lui. Dacă ignoră fluxul are doar de pierdut, în materie de informații/senzații/oferte/idei.

În mod normal, aici ar fi intrat o serie de recomandări pentru cursuri de citire rapidă, cărți de dezvoltare personală care te învață cum să citești mai repede ș.a.m.d.

Dar nu, eu o să vă zic din propria mea experiență, pe gratis.

Cititul rapid nu a fost o chestiune care să mă preocupe activ, în mod normal, însă când am un pic timp de gândire extra mai stau și analizez puțin metoda prin care parcurg textele cu viteză mare. Unii ar zice că e un skill pe care îl dezvolți în facultate, în sesiune. Nu-s de acord. Se poate dezvolta și în alte condiții, mai puțin stresante, printr-un efort conștient de prelucrare.

În mod normal, un om citește mai încet pentru că își povestește sie-și cartea/textul în minte (vezi foto). Creierul are nevoie de mai mult timp să traducă simbolurile în cuvinte, după care transformă cuvintele în reprezentări mentale. Cititul rapid presupune scurt-circuitarea procesului ăsta prin următorul exercițiu:

În loc să citești cuvântul în minte, scanează fraza și imaginează-ți înțelesul ei, încărcătura emoțională pe care o transmite.

Acum fă treaba asta cu un paragraf. Apoi cu o carte. Apoi cu mai multe cărți. În paralele, fă asta cu articole pe internet, cu bloguri, cu site-uri, cu știri. O să fii mult mai informat, folosind mai puțin timp pentru fiecare element scanat.

Nimic mai simplu. Nu-ți trebuie exerciții complicate, cărți sau cursuri scumpe, ci doar un pic de voință și exercițiu.

(sursa foto)

Cum a jignit (indirect) ZF o parte din industria de online

Îmi pare rău, dar cineva trebuie să le-o zică. Au dat-o de gard cu titlul ăsta:

A cui este vina că IAB Forum a fost în același timp cu ziua 1 a conferinței lor și că unii am ales să fim acolo?

Una peste alta, cred că o publicație și o echipă quality cum e cea a ZF, ar trebui să evite exprimări de genul ăsta. Dau bine doar în echipele de creație, pentru restul e posibil să fie o mică jignire.