Citeam de dimineață un articol antologic despre cât de mare e diferența dintre salariul CEO-ului de la McDonald’s și un simplu muncitor dintr-unul din restaurante – 580:1. Pe lângă apologia făcută stilului de viață greu și atacurile la corporatismul american nemilos, echilibrații de la Bloomberg uită să spună că acel CEO, ca de altfel oricare CEO, pe lângă responsabilitatea propriei persoane, poartă pe umeri joburile a 10, 100, 1000, 100.000 de angajați, cărora trebuie să le poată plăti X dolari pe oră, lună de lună, indiferent dacă sunt productivi sau uneori incompetenți, leneși sau nepricepuți.
Mai mult, el mai are responsabilități și față de acționari, clienți, creditori etc. Deci e normal să câștige mai bine.
Revenind la ale noastre, cred că putem împărți foarte ușor totul în 4 cateogrii mari și late de oameni, ca să fie mai clară distribuția banilor:
- proști și leneși, dar mulți, vorba lui Costachi Negruzzi în nuvela Alexandru Lapusneanu – nu ai pe ce să le dai mai mulți bani
- deștepți, dar leneși – ar putea mai mult, dar e mai simplu să stea pe Facebook, să iasă la bere, să spargă ușa imediat, să tragă chiulul când pot, să scape de responsabilități
- proști, dar proactivi – nu pot foarte mult, dar se străduie, fac treaba bine, pot ajunge departe dacă sunt susținuți
- deștepți și proactivi, deci care vor crește, vor câștiga mai mult și vor fi invidiați
E clar că primii vor fi cel mai prost plătiți, pentru că nici nu produc cine știe ce valoare. Cei deștepți au o șansă în plus, dar sunt trași în jos de lene, pentru că nu sunt prea productivi nici ei. Surpriza e că cei care nu-s așa de deștepți, dar sunt proactivi și harnici, vor câștiga mult mai mult decât cei deștepți și leneși. Ultima categorie e selfexplanatory.
E normal ca munca să fie plătită în funcție de productivitate. Dacă, la finalul zilei, n-ai produs nici cât să acoperi salariul + impozitele, atunci nu ți-ai făcut treaba. Dacă, în schimb, ai produs mult mai mult, după câteva luni de preformanță măsurată, merită să ceri o mărire, corespunzând plusului pe care îl aduci în firmă.
Acum, întrebările de final: Tu ce fel de angajat crezi că ești? Dar cei care te-au angajat, ce părere au despre munca ta? În care categorie te plasează? Se potrivește cu ceea ce crezi tu că faci?
Associative orientation: Imaginative, playful, have a wealth of ideas, ability to be committed, sliding transitions between fact and fiction.
